Principatul Temnikov

Principatul Temnikov sau Principatul de Tümen (în tătară Төмән ханлыгы, cu caractere chirilice: Tümen xanlığı, în mokșană Мурунза, cu caractere chirilice: Murunza,^[7] în italiană Tartari di Mordua), cunoscut și sub numele de Murunza (în rusă Темниковская Мещёра, transliterat: Temnikovskaia Meșciora) sau Principatul Behanid de Tümen, a fost un principat mișar^⁠(d) și mokșan^⁠(d)^[8] înființat în zona estică a provinciei semiautonome Mişär yortı^⁠(d) (întinse pe teritoriile viitoarelor uezduri Temnikov^⁠(d) și Kadom^⁠(d)).^[9] Acest stat a întreținut relații strânse de alianță cu Marele Ducat al Moscovei.

Principalul Behanid de Tümen

în mokșană Мурунза, cu caractere chirilice: Murunza^[1]
în tătară Төмəн ханлыгы, transliterat Tümen khanlygy

←

1388 – 1684

[[Marele Ducat al Moscovei|→]]

[[Imperiul Rus|→]]

Steag din timpul domniei lui Öz Beg Khan^⁠(d) așa cum apare pe harta din 1339 a lui Dulcert^⁠(d) (alte surse pretind că Hoarda de Aur a fost numită după steagul galben al hanului)^[2]

Localizare

Capitală

Tümen^⁠(d) (în tătară Tümen kalası)^[3]

Religie

Păgânism^⁠(d)

Guvernare

Formă de guvernare

Monarhie

Prinț (Gyula)^[6]

- 1388

Kegyes Ténes^⁠(d)^[5]

Istorie

Epoca istorică

Evul Mediu

prima menționare a principatului

1388

transformarea în protectorat al Marelui Ducat al Moscovei

1684

Economie

Monedă

Dang, Pul, Soum, Dirham^[4]

În prezent parte din

Federația Rusă

Etimologie

Expresiile tătară Төмән ханлыгы și slavonă темник înseamnă comandant de tümen^⁠(d) și se referă la fondatorul orașului, prințul Teniș Kugușev^⁠(d) sau la strămoșii săi apropiați.^[10] Alți istorici ca M. Safargaliev și P. Cermenski consideră că Temnikov era al doilea centru de hoardă^⁠(d) ca importanță după Mukhsha^⁠(d), din moment ce chiar etimologia locului indică a fi cartierul general al unui comandant de tümen^⁠(d) al Hoardei de Aur.^[11]

Istorie

Principatul Temnikov a fost înființat de prințul Behan în anul 1388.^[12]^[13] El s-a extins mai târziu și a cuprins teritoriile situate în interfluviul Oka – Țna^⁠(d) – Sura (regiunile nordice, vestice și estice ale teritoriului locuit de mokșani^⁠(d)). Orășelele Temnikov^⁠(d), Kadom^⁠(d), Sacony și Andreev au fost distruse în cursul incursiunilor militare ale Marelui Ducat al Moscovei și Marelui Ducat de Reazan^⁠(d) din primele decenii ale secolului al XV-lea și au fost reconstruite ulterior can orașe noi. Existența principatului Temnikov și extinderea sa au fost confirmate de descoperirile arheologice din anii 1960.^[14]

Genetică

Membrii FamilyTreeDNA^⁠(d) (divizie a companiei americane Gene by Gene^⁠(d)) care urmăresc descendența regală a prințului Behan al Principatului Temnikov îi grupează pe sunt grupați ca (07 prinți tătari - Behanizi) în proiectul ADN al nobilimii ruse. Toți membrii aparțin haplogrupului Y^⁠(d) J2b-L283 > Y12000.^[15]

Prinții Tümen

Prinții acestui principat au fost membri a două dinastii:

Dinastia Kugușev^⁠(d) – de origine mișară^⁠(d)^[16]
Dinastia Rast^⁠(d) – de origine [[{{{2}}}|mokșană]]^⁠(rn)^[traduceți] (denumită uneori, în mod eronat, „siberiană”, ca urmare a confundării regiunilor Tümen^⁠(d) și Tiumen).^[17] Cronica istorică Djagfar Tarikhy^⁠(d) îi menționează pe prinții din dinastia Rast ca prinți Seber, ceea ce înseamnă „de origine mokșană^⁠(d) sau maghiară orientală^⁠(d)”.^[18]

Prinții Tümen sunt menționați în cronicile istorice rusești ca prinți mordvini^⁠(d).^[19]^[20]

Administrare

Principatul a fost împărțit în unități administrative numite belyak^⁠(d)-uri.

Populație

Teritoriul principatului a fost locuit în principal de mokșani^⁠(d), mișari^⁠(d) și erzieni. Unii membri ai triburilor Burtas^⁠(d) s-au așezat în regiunea nordică a teritoriilor mokșanilor și au fost menționați în documentele rusești ulterioare ca tătari Posop, deoarece au servit ca furnizori de pâine a armatei prințului și au plătit o taxă pentru producerea pâinii.^[21]

Note

^ Karamzin, Nikolai Mikhailovich. History of the Russian State. St. Petersburg: printed in the Military Printing Office of the General Staff of His Imperial Majesty, vol. 8, 1816
^ Zahler, Diane (2013). The Black Death (ed. Revised). Twenty-First Century Books. p. 70. ISBN 978-1-4677-0375-8.
^ Utverzhdennaya gramota ob izbranii na Moskovskoe gosudarstvo Mikhaila Fedorovicha Romanova [„The Approved Charter on the Election to the Moscow State’s Reign of Mikhail Fedorovich Romanov. Explanations by S.A. Belokurov”]. Moscova, 1904 (în rusă)
^ German A. Fedorov-Davydov, The Monetary System of The Golden Horde*.. Tradus de L. I. Smirnova (Holden). Accesat la 14 iulie 2017.
^ Rastoropov 2015.
^ Rastoropov 2015.
^ Karamzin, Nikolai Mikhailovich. History of the Russian State. St. Petersburg: printed in the Military Printing Office of the General Staff of His Imperial Majesty, vol. 8, 1816
^ Filjushkin 2008. p. 94
^ Belyakov & Yengalycheva 2014.
^ Akchurin & Isheev 2017.
^ M.G. Safargaliev, Raspad Zolotoi Ordî [„Destrămarea Hoardei de Aur”], Saransk, 1960. (în rusă)
^ Bikkinin.
^ Pervushkin & Shishlov.
^ Fedorov-Davydov & Tsirkin 1966. pp. 235–249
^ „Russian Nobility DNA Project”. Familytreedna.com.
^ Akchurin & Isheev 2017.
^ Belyakov 2013.
^ Textul cronicii Cäğfär Taríxı. vol. 1
^ Akchurin & Isheev 2017.
^ Belyakov 2013.
^ Akchurin 2012. pp. 43–48.

Bibliografie

Akchurin, Maksum; Isheev, Mullanur (2017), „Temnikov: The Town of a Tümen Commander. The History of Towns of The "Mordovian Peripheries" In The 15th–16th centuries”, Golden Horde Review, Kazan, 5 (3): 629–658, doi:10.22378/2313-6197.2017-5-3.629-658 
Akchurin, Maksum (2012), The Burtas in the Documents of the 17th century, Kazan: Ethnological Research in Tatarstan. Sh.Marjani Institute of History of Tatarstan Academy of Sciences Publ.
Kuznetsov, Stefan (1912), Russkaya istoricheskaya geografiya. Mordva, Book on Demand Ltd, ISBN 5518066848
Belyakov, Andrey (12 martie 2013), Invisible Men in Russian Army in 16th century. Russian Army During the Reign of Ivan the Terrible. Materials of Academic Discussion Dedicated To 455th Anniversary of Beginning of the Livonian War. Part I. Is.2, Saint-Petersburg
Fedorov-Davydov, German; Tsirkin, Aleksey (1966), Novye dannye ob Ityakovskom gorodishche v Temnikovskom r-ne Mordovskoy ASSR [New Data on the Ityakovskoe Settlement in the Temnikov District of the Mordovian ASSR]. Issledovaniya po arkheologii i etnografii Mordovskoy ASSR: Trudy Mordovskogo IYaLIE [Studies in Archaeology and Ethnography of the Mordovian ASSR: Proceedings of the Mordovian Scientific-Research Institute of Language, Literature and History] Is. 30, Saransk
Filjushkin, Alexander (2008). Ivan the Terrible: A Military History. Frontline Books. ISBN 978-1848325043.
Rastoropov, A.V. (1 noiembrie 2015). „Issues_of_early_ethnic_history_of_the_Hungarians_Magyars”. Povolzhskaya Arkheologia. 1 (11). Accesat în 11 mai 2022.

Vezi și

Hoarda de Aur

Legături externe

Belyakov, А.V.; Yengalycheva, G.A. „Temnikovskoye knyazhestvo po istochnikam XVI -XVII. Srednevekovyye tyurksko-tatarskiye gosudarstva;Temnikov Principality in 16-17th century sources. Medieval Turkic-Tatar States;”. Accesat în 1 ianuarie 2021.
Bikkinin, Irek. „Tatar Aristocracy of Temnikov Principality and its descendants]”. Tatar Gazette. Accesat în 31 octombrie 2018.
Pervushkin, Vadim; Shishlov, Sergey. „Эволюция представлений о средневековой политической истории Окско-Ценско-Сурского междуречья (Темниковской Мещёры) в XIX-XX вв”. Arhivat din original la 17 decembrie 2005.

[1] Karamzin, Nikolai Mikhailovich. History of the Russian State. St. Petersburg: printed in the Military Printing Office of the General Staff of His Imperial Majesty, vol. 8, 1816

[2] Zahler, Diane (2013). The Black Death (ed. Revised). Twenty-First Century Books. p. 70. ISBN 978-1-4677-0375-8.

[3] Utverzhdennaya gramota ob izbranii na Moskovskoe gosudarstvo Mikhaila Fedorovicha Romanova [„The Approved Charter on the Election to the Moscow State’s Reign of Mikhail Fedorovich Romanov. Explanations by S.A. Belokurov”]. Moscova, 1904 (în rusă)

[4] German A. Fedorov-Davydov, The Monetary System of The Golden Horde*.. Tradus de L. I. Smirnova (Holden). Accesat la 14 iulie 2017.

[5] Rastoropov 2015.

[6] Rastoropov 2015.

[7] Karamzin, Nikolai Mikhailovich. History of the Russian State. St. Petersburg: printed in the Military Printing Office of the General Staff of His Imperial Majesty, vol. 8, 1816

[8] Filjushkin 2008. p. 94

[9] Belyakov & Yengalycheva 2014.

[10] Akchurin & Isheev 2017.

[11] M.G. Safargaliev, Raspad Zolotoi Ordî [„Destrămarea Hoardei de Aur”], Saransk, 1960. (în rusă)

[:0-12] Bikkinin.

[:1-13] Pervushkin & Shishlov.

[14] Fedorov-Davydov & Tsirkin 1966. pp. 235–249

[15] „Russian Nobility DNA Project”. Familytreedna.com.

[16] Akchurin & Isheev 2017.

[17] Belyakov 2013.

[18] Textul cronicii Cäğfär Taríxı. vol. 1

[19] Akchurin & Isheev 2017.

[20] Belyakov 2013.

[21] Akchurin 2012. pp. 43–48.

[7]

[8]

[9]

[1]

[2]

[3]

[6]

[5]

[4]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]