Profira Sadoveanu

Profira Sadoveanu
Aurel Baesu - Profira Sadoveanu.jpg
Profira Sadoveanu
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Fălticeni, România Modificați la Wikidata
Decedată (97 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
PărințiMihail Sadoveanu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalistă
scriitoare
scriitoare de literatură pentru copii[*]
traducătoare
poetă Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba română  Modificați la Wikidata

Profira Sadoveanu (n. ,[1] Fălticeni, România – d. ,[1] București, România) a fost o prozatoare și poetă română, fiica scriitorului Mihail Sadoveanu.

BiografieModificare

Profira Sadoveanu s-a născut la data de 21 mai 1906 în Fălticeni. Ea este fiica lui Mihail Sadoveanu și a Ecaterinei Bâlu.

CarieraModificare

StudiiModificare

Aceasta a urmat cursurile liceale la Colegiul Național „Nicolae Gane” din Fălticeni și, după un an de studiu în particular, la Liceul „Oltea Doamna” din Iași (azi Colegiul Național „Mihai Eminescu”), unde a obținut bacalaureatul în 1925.„Profirița”, cum era alintată de familie, și-a făcut studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene (1923 - 1927). A studiat Filosofia la Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1925 – 1929), fără însă a-și susține licența. Intenționează să studieze arta dramatică la Paris, dar nu obține consimțământul tatălui. După frecventarea facultății lucrează mult cu tatăl său, ea fiindu-i secretar literar, editor, arhivar, bibliotecar, corector și traducător.

DebutulModificare

Debutează publicistic în „Universul literar și artistic” cu reportaje, folosind pseudonimul Valer Donea, și editorial cu romanul Mormolocul în anul 1933. A mai publicat un volum de interviuri (Domniile lor domnii și doamnele, 1937/Stele și luceferi, 1969), memorialistică, cărți de evocare a tatălui său (Viața lui Mihail Sadoveanu, 1957/Ostrovul zimbrului, 1966; În umbra stejarului, 1955 ș.a.), poeme în proză (Ploi și ninsori, 1940), poezie (Somnul Pietrei, 1971), cărți de versuri pentru copii (Balaurul alb, 1955; Ochelarii bunicii, 1969) sau traduceri (Anton Pavlovici Cehov, Honoré de Balzac etc.).

Moartea autoareiModificare

La venerabila vârsta de 97 de ani, Profira Sadoveanu a plecat la cele veșnice în zorii unei zile senine de toamna blândă, 3 octombrie 2003, dintr-o locuința teribil de sărăcăcioasă, sordida, situata la parterul unui bloc din Berceni, pe str. Huedin nr.4, unde își împărțea amarul ultimilor cinci ani de viață cu un cumnat al său, ing. Paul Stiubei, soțul Theodorei Sadoveanu, fiica marelui prozator Mihail Sadoveanu și sora Profirei Sadoveanu. Aceasta a fost înmormântată la Cimitirul Străulești 2 din București.

ScrieriModificare

A tradus, uneori în colaborare cu cumnata ei Valeria Sadoveanu, din opera lui A.P.Cehov. A.N.Ostrovski, K.D.Usinski, H. de Balzac.

  • Mormolocul (1933)
  • Naufragiații din Auckland (1937)
  • Domniile lor domnii și doamnele (1937) .
  • O zi cu Sadoveanu (1955)
  • Balaurul alb (1955)
  • Viața lui Sadoveanu. Copilăria și adolescența (1957)
  • Vânătoare domnească (1963)
  • Ostrovul zimbrului. Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu (1966)
  • Stele și luceferi (1969)
  • Planeta părăsită (1970)
  • Ochelarii bunicăi (1970)
  • Somnul pietrei, versuri (1971)
  • Cântece lui Ștefan Voda (1974)
  • Ploi și ninsori (1975)
  • Foc de artificii (1985)
  • Destăinuiri (1989)

FilmografieModificare

ScenaristăModificare

NoteModificare

  1. ^ a b c d Profira Sadoveanu, Autoritatea BnF 

BibliografieModificare