Wikipedia

Progresiv TM

formație rock românească

Progresiv TM a fost o formație românească de muzică rock (progresiv, fusion, hard), originară din Timișoara. Înființată în 1972, formația a avut o activitate concertistică de aproape două decenii. În anii 1970 realizează două albume – Dreptul de a visa și Puterea muzicii – devenite între timp clasice ale genului și considerate în prezent albume de referință ale rock-ului din România.[1][2]

Membrii formației Progresiv TM, într-o fotografie de pe coperta verso a LP-ului Dreptul de a visa.

Istoria formațieiModificare

Formația, înființată în octombrie 1972, s-a numit mai întâi Clasic XX, adoptând numele de Progresiv TM (fiind inspirați de trupa Locomotiv GT) în aprilie 1973. Debutează în Sala Olimpia din Timișoara, având mare succes la public.

Formula de start îi cuprindea pe Harry Coradini (pe numele real Harald Kolbl, născut la 20 februarie 1944, la Timișoara) – solist vocal, Ladislau Herdina – chitară solo, chitară acustică, voce, Zoltán (Zoli) Kovács – chitară bas, Helmuth (Hely) Moszbrucker – baterie, și Ștefan Pentek – claviaturi. În luna noiembrie a aceluiași an, înregistrează la Radio un prim set de piese: „Amintiri”, „Anotimpuri”, „Va cădea o stea”, „Baladă”, „Crede-mă”. Primele două vor fi editate pe un disc single, apărut pe piață în anul următor.[3]

În 1974, formația a activat la Teatrul Maghiar din Timișoara, unde a pus în scenă spectacolul pop „Acest pămînt”, cu care a efectuat un turneu prin țară. În aprilie, înregistrează un nou set de piese: „Veniți cu noi”, „O dată doar vei răsări”, „Rușinea soarelui”, „Inimă de piatră”, „Acest pământ”. Atunci au fost cooptați în formație Mihai Farcaș (baterie) și Gheorghe Torz (flaut).

În vara lui 1975, Kovács este înlocuit cu Ilie Stepan (chitară bas, chitară acustică, născut la 24 noiembrie 1953, la Caransebeș). Acesta a venit de la Pro Musica, trupă ce și-a întrerupt activitatea cu puțin timp înainte.

Progresiv TM, în componența Harry Coradini, Ladislau Herdina, Ilie Stepan, Hely Moszbrucker, Mihai Farcaș și Gheorghe Torz, reușește, în septembrie 1975, producerea unui prim LP – Dreptul de a visa. Discul apare pe piață sub egida casei de discuri Electrecord, la începutul anului 1976.[4]

În același timp, grupul apare cu două piese, „Acest pămînt” și „Crede-mă”, pe Formații de muzică pop 1 (1975) – primul disc din seria Formații rock, editată de aceeași casă de discuri.[5]

În septembrie 1976, trupa se destramă. Coradini și Herdina alcătuiesc, împreună cu Liviu Tudan (chitară bas, pian, voce, pe numele real Dumitru Liviu Tunsoiu, născut la 29 noiembrie 1947, la București), Florin Ochescu (chitară solo, ex-Curtea Veche nr. 43, născut la 9 februarie 1952, tot la București) și Dumitru Bădilă (baterie) – toți trei de la formația bucureșteană Roșu și Negru, supergrupul Unit Progresiv TM–Roșu și Negru. Ulterior, Dumitru Bădilă este înlocuit de Ion Cristian „Călare” (baterie, voce, ex-Solaris, Sincron, Sfinx). Este realizat discul Puterea muzicii, apărut la începutul anului 1979.[6] Albumul este considerat unul dintre cele mai timpurii materiale care vor fi clasificate drept precursoare ale genului metal progresiv. Conceptul acestui album a fost pornit în perioada 1976–1977, fiind inspirat din poemul „Zburătorul” de Ion Heliade-Rădulescu. Din păcate, materialul ce apare pe discul LP diferă față de conceptul original din cauza cenzurii vremii. Astfel, textele au fost refăcute de două ori de poeta Daniela Crăsnaru, doar muzica rămânând aceeași. În prezent, s-a păstrat o înregistrare-document dintr-un concert datat 1978, în care sunt cântate piesele în varianta cu texte originale.[7]

După editarea albumului Puterea muzicii, supergrupul se destramă, Coradini părăsește țara, iar Herdina se întoarce la Timișoara, unde mai târziu reînființează grupul cu membri tineri, aflați la început de drum, și totodată se face o schimbare de stil: de la rock progresiv la hard rock.

Începând din anul 1979, în formație activează: Ladislau Herdina – chitară solo, chitară acustică, voce, membru fondator și conducătorul grupului, Ghighi N. Iovin (ex-Carusel, din 1979 până în 1987 la Progresiv TM) – solist vocal și chitară, Ionel „Nae” Tarnoczi – chitară bas și solist vocal (ulterior la Pro Musica și Cargo), Ștefan Pentek – claviaturi, Gigi Nanu – baterie. Prin trupă s-au mai perindat Mircea Marcovici – chitară bas și voce, Peter Kocsef – baterie (ulterior la Cargo), Richard Schoring – chitară bas (ulterior la Pro Musica și Cargo) și Nicolae Krakovszki – chitară (ex-Pro Musica). În 1983 formula este alcătuită din Ladislau Herdina (chitară), Ionel „Nae” Tarnoczi (vocal), Mircea Jebelean (tobe), Tavi Iepan (chitară, ulterior fondator Cargo), Otto Schröder (bas). În Progresiv TM au mai cântat și Cristian Ioniță „Zăpadă” (chitară și voce, născut la 9 iunie 1953, la București, ex-Marfar, ex-Metrock, ulterior la Voltaj și din nou Metrock) și Vlady Cnejevici (claviaturi, născut la 13 decembrie 1962, la Timișoara, ulterior la Compact, Pasărea Colibri, Laura Stoica Band, Blue Workers și Pacifica).

În mai 2020, Vlady Cnejevici, împreună cu Ghighi N. Iovin (fostul său coleg din Progresiv TM) și cu Teo Boar, înregistrează „Vorbă dulce din bătrâni”, piesă ce făcea parte din repetoriul de concert Progresiv TM în anii '80, însă care nu a fost niciodată imprimată în studio.[8] Aceasta reprezintă ultima înregistrare a lui Ghighi Iovin, muzicianul încetând din viață în aprilie 2021.[9] În iunie 2021, apare o filmare cu piesa „Gând curat” dintr-un concert optzecist cu Progresiv TM. Aceasta este singura filmare cu Iovin găsită în arhiva Televiziunii Române.[10]

DiscografieModificare

NoteModificare

  1. ^ Romania Rock - Top 100 albume rock românesc
  2. ^ Mihai Plămădeală, Ioan Cora, Horia Diaconescu, Muzici și faze, 1 ianuarie 2005 - Topul rockului românesc
  3. ^ Discogs.com - Pagina albumului Amintiri/Anotimpuri (1974)
  4. ^ Mihai Plămădeală, Muzici și faze, 5 mai 2003 - Recenzia albumului Dreptul de a visa (1976)
  5. ^ Mihai Plămădeală, Muzici și faze, 2 februarie 2004 - Recenzia albumului Formații de muzică pop 1 (1975)
  6. ^ Mihai Plămădeală, Muzici și faze, 8 mai 2003 - Recenzia albumului Puterea muzicii (1979)
  7. ^ YouTube - Progresiv TM - „Zburătorul” (live, 1978)
  8. ^ Zoltan Varga, Press Alert, 26 iunie 2020 - „Povestea unei melodii din repertoriul formației Progresiv TM resuscitată după patru decenii”
  9. ^ Zoltan Varga, Press Alert, 30 aprilie 2021 - „Doliu în lumea muzicii: a murit chitaristul Ghighi Iovin, fost membru al formației Progresiv TM”
  10. ^ Youtube - Progresiv TM - „Gând curat” (live)

BibliografieModificare

  • Caraman Fotea, Daniela și Lungu, Florian. Disco. Ghid rock (ediție revizuită și adăugită), Editura Muzicală, București, 1979.
  • Caraman Fotea, Daniela și Nicolau, Cristian. Dicționar rock, pop, folk... remix (ediția a II-a), Editura Humanitas Educațional, București, 2003. ISBN 973-50-0355-4
  • Ionescu, Doru. Timpul chitarelor electrice. Jurnal de călătorie în arhiva TVR (Vol. 1, ediția I), Editura Humanitas Educațional, București, 2006. ISBN 973-689-063-5
  • Ionescu, Doru. Club A - 42 de ani. Muzica tinereții tale, Editura Casa de pariuri literare, București, 2011. ISBN 978-606-8342-02-3
  • Stratone, Nelu. Rock sub seceră și ciocan, Editura Hyperliteratura / Ariergarda, Timișoara, 2016. ISBN 978-606-93821-9-6
  • Grigoraș, Costin. Muzică prin gaura cheii. Retrospectivă a domeniului muzical din România, Editura Editrex, București, 2015. ISBN 978-973-99600-9-0
  • Ionescu, Doru. „Harry Coradini: de la Clasicii la Progresiv TM”, Televiziunea Română, 2007.

Legături externeModificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Progresiv_TM&oldid=15512458