Deschide meniul principal

Propoziție completivă directă

Propoziția completivă directă este o propoziție subordonată, având la nivel de frază rolul complementului direct pe lângă propoziția regentă.

ÎntrebăriModificare

  • pe cine ?
  • ce?

PropozițiiModificare

  • Iată ce îndatoriri vei avea.
  • Mai am să citesc zece pagini.
  • I-am povestit cum s-a terminat filmul.

Termen regentModificare

  • Verb tranzitiv:

El a plecat spunând că va veni a doua zi.

  • Locuțiune verbală tranzitivă:

Profesorul a băgat de seamă că lipsesc doi elevi.

  • Interjecție predicativă:

Iată ce ne-a explicat.

Elemente de relațieModificare

  • Conjuncții subordonatoare: că, să, ca... să, dacă, de;
  • Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, cât, câți, câte;
  • Pronume nehotărâte: oricine, oricare, orice, oricât;
  • Adverbe relative: unde, cum, când, cât.

Expansiunea complementului directModificare

Extensia complementului direct este operația de înlocuire, într-o frază, a unui complement direct cu o propoziție completivă directă.

Exemplu:

  • Am pregătit ghiozdanul.

devine:

  • Am pregătit ce îmi trebuia.

Contragerea complementului directModificare

Contragerea complementului direct este operația inversă extensiei complementului direct, adică înlocuirea, într-o frază, a unei propoziții completive directe cu un complement direct.

Exemplu:

  • Tu ai salutat pe cine cunoști.

devine:

  • Tu i-ai salutat pe cunoscuți.

TopicaModificare

Propoziția completivă directă poate sta înainte sau după regentă.

Exemplu:

  • Că ai sosit, acum am aflat.
  • Am rezolvat ce trebuia.

PunctuațiaModificare

Completiva directă, așezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuație. Dacă este așezată înaintea regentei, ea poate fi despărțită prin virgulă, pentru a evidenția un anumit aspect al comunicării.

Unele completive directe pot fi reluate sau anticipate în regentă, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ.

Exemplu:

  • Îl apreciez pe cine e serios.

Verbele “a întreba”, “a ruga”, “a învăța”, “a anunța”, “a asculta”, “a sfătui” se construiesc cu două completive directe, sau pot avea un complement direct și o completivă directă.

Exemplu:

  • Te rog să mă asculți.