Provincia Westfalia
Provincia Westfalia a fost inițial una din cele zece provincii ce aparțineau din anul 1815 după Congresul de la Viena de Prusia, ea a existat până în august 1946. Capitala provinciei era orașul Münster, provinciile prusace cuprindeau teritorii separate cu tradiții și confesiuni diferite ceea ce a influențat politica și cultura din aceste provincii.
Provincia Westfalia | |||
Westfalen | |||
— Provinz Preußens[*] — | |||
| |||
Coordonate: 51°58′00″N 7°38′00″E / 51.96666667°N 7.63333333°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Prusia | ||
Atestare | |||
Dispariție | |||
Reședință | Münster | ||
Suprafață | |||
- Total | 20,215 km² | ||
Populație | |||
- Total | 4.784.000 locuitori | ||
Prezență online | |||
Poziția localității Provincia Westfalia | |||
Modifică date / text |
Componență
modificare- Grafschaft Limburg
- Fürstentum Minden
- Grafschaft Mark
- Erbfürstentum Münster
- Fürstentum Paderborn
- Grafschaft Ravensberg
- Sayn-Wittgenstein
- Grafschaft Tecklenburg
- Herzogtum Westfalen
Președinți ai Provinciei Westfalia
modificarePerioada | Nume |
---|---|
1816 - 1844 | Ludwig Friedrich Freiherr von Vincke |
1845 - 1846 | Justus Wilhelm Eduard von Schaper |
1846 - 1850 | Eduard Heinrich Flottwell |
1850 - 1871 | Franz Gerhard Xaver von Duesberg |
1871 - 1882 | Friedrich von Kühlwetter |
1883 - 1889 | Robert Eduard von Hagemeister |
1889 - 1899 | Heinrich Konrad Studt |
1899 - 1911 | Gustav Wilhelm Eberhard Freiherr von der Recke von der Horst |
1911 - 1919 | Karl Prinz zu Ratibor und Corvey, Prinz zu Hohenlohe-Schillingsfürst |
1919 | Felix Friedrich Graf von Merveldt, DNVP |
1919 - 1922 | Bernhard Wuermeling, Partidul Central German |
1922 | Felix Friedrich Graf von Merveldt, DNVP |
1922 - 1933 | Johannes Gronowski, Partidul Central German |
1933 - 1938 | Ferdinand Freiherr von Lüninck, DNVP |
1938 - 1945 | Alfred Meyer, NSDAP |
1945 - 1946 | Rudolf Amelunxen, Partidul Central German |
Provincia în timpul Republicii Weimar
modificareAnul | Partidul de Centru | SPD | DVP | DNVP | KPD | DDP | NSDAP | alte partide |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1921 | 35,5 | 24,7 | 13,0 | 8,8 | 7,3 | 4,4 | – | 6,3 |
1925 | 35,1 | 22,8 | 11,7 | 10,7 | 9,3 | 2,7 | – | 2,2 |
1929 | 32,9 | 22,1 | 8,7 | 6,3 | 9,3 | 2,5 | 2,9 | 12,5 |
1933 | 28,2 | 15,1 | – | 6,8 | 10,3 | – | 36,2 | 2.3 |
Sursa:[1] |
In ianuarie a început un proces de radicalizare a unor partide politice, paralel cu campania socialistă și grevele muncitorilor din regiunea Ruhr.
Note
modificare- ^ Date neverificate !