Putere simbolică

Putere simbolică este un concept care a făcut carieră și în feminism după publicarea lucrării lui Bourdieu, La domination masculine, în 1990. Potrivit autorului menționat, lumea socială constă într-o multitudine de câmpuri de practici sociale în care participanții aflați în competiție pentru ceea ce Weber numea status de onoare, potrivit logicii acelui câmp, încearcă să acceadă la capital simbolic bogat ca să-și poată exercita dominația sau puterea simbolică. Participanții a căror cultură nu este recunoscută, devin victime ale „violenței simbolice”. Acest tip de acțiune dă curs, spune Bourdieu, unei „logici practice” . Participanții nu trebuie să posede cunoașterea teoretică a regulilor, ci mai degrabă a obișnuințelor necesare ca să se descurce, obișnuințe care vin din experiența practică, din copilărie, familie, context, clasă. Ei se orientează conform unei „Doxis” (doxe), adică a ceea ce este luat de bun, este încorporat în practici, este ideologie familiară, este o veritabilă „ortodoxie”.

Violența simbolică

Violența simbolică este cu putință fiindcă cei care dețin puterea au legitimitate în contextul unor practici încetățenite. Celelalte culturi diferite sunt delegitimate, marginalizate sau excluse. Pe baza simțului comun, cei dominanți își sacralizează propria cultură și îi determină pe cei dominați să accepte poziția lor inferioară ca „naturală”, „doxică” . Dacă această stare devine neconvenabilă, prima reacție necesară este punerea „doxei” sub semnul întrebării (vezi de exemplu metoda trezirii conștiinței în contextul strategiilor feministe de eliberare din „logica patriarhală”). Feminismul poate să tindă el însuși spre violență simbolică atunci când își adjudecă prerogativa de a reprezenta experiențele și interesele femeilor în general, fără să țină cont de contexte particulare.

Capital cultural

Bourdieu face o analiză a tipurilor de capital: cel economic, cel cultural și cel social. Clasa dominantă are acces la toate formele. Intelectualii au acces mai ales la capital cultural. Capitalul social este foarte important pentru exercitarea puterii și rezistența față de putere. El este în funcție de densitatea rețelei de relații influente pe care le are individul sau grupul prin familie, prieteni, alianțe de căsătorie, asociații, voluntariat. Unele din aceste rețele de capital social sunt dezvoltate preponderent de către femei.

Note

Bourdieu, Pierre, 1990, La domination masculine, în Actes de la Recherche en Sciences Sociale, nr. 84. pp 3–31.
Bourdieu, Pierre, 2000, Simțul practic, (trad. Rodica Caragea), Iași: Institutul European.

Bibliografie

Dragomir, O, Miroiu, M: Lexicon feminist, Polirom, Iași, 2002