Râpa „La Izvoare”

monument al naturii geologic sau paleontologic din Moldova
Râpa „La Izvoare”
Categoria III IUCN (Monument al naturii)
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Raionul Ocnița
Moldova
Coordonate48°26′12″N 27°46′34″E ({{PAGENAME}}) / 48.436767°N 27.776102°E
Suprafață115 ha  Modificați la Wikidata

Râpa „La Izvoare” este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Ocnița, Republica Moldova. Este amplasat la sud-vest de orașul Otaci, iar intrarea se află în centru. Are o suprafață de 115 ha.[1] Obiectul este administrat de primăria orașului Otaci.[2]

Descriere

modificare
 
Gura râpei

Obiectul a fost cercetat și descris de geologul Ion Suhov în 1976.[3] La acel moment, versanții râpei erau goi; între timp aceștia au fost acoperiți de vegetație forestieră abundentă.[2]

Gura râpei se află în centrul orașului, în apropierea unei școli, nu departe de punctul vamal; de aici accesul la monument este cel mai facil. Lungimea constituie aprox. 2 km, iar adâncimea până la 150 m. Denumirea provine de la mulțimea de izvoare amplasate de-a lungul versantului tectonic.[2]

Materialul paleontologic și arheologic extras în sit conține resturi fosile de mamifere din pleistocen, cât și piese de cremene ale oamenilor din epoca de piatră.[4]

Profil geologic

modificare

Structura litostratigrafică arată în felul următor, ordinea cronologică fiind organizată de jos în sus:[2][4]

Vârsta geologică Nr. Denumire, descriere Grosime (m)
Neogen 9 nisipuri Sarmațiene de Carpov Iar, care trec treptat în calcare cochilifere
8 nisipuri din cadrul formațiunii de Podolia și nisipuri lucioase cu conținut de ciment din bentonite cu faună ~20
Cretacic 7 calcare cu cremene compactă 23
6 calcare marnoase cu faună cenomaniană 10
5 calcare marnoase, cu concrețiuni de marcasit în partea inferioară (cca. 20 m) și cremene compacte în partea superioară (aprox. 1,5 m) ~21,5
4 calcare silicioase bazale ale Cretacicului, cu resturi fosile de ihtiozaur 0,5
Vendian / Ediacaran 3 gresiile de Dzhurzhivka 9
2 stratele de Zinkiv: reprezentate de argilite siltice cu intercalații de siltite de culoare albastră-cenușie și verde-albăstrie; în partea superioară se observă intercalații de gresii sub formă de lentile 14
1 stratele de Bronnytsya: partea superioară a membrului reprezentat de argilite roșu-maronii 4

Statut de protecție

modificare
 
Versant abrupt

Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 13 martie 1962 nr. 111, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5 și Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural era, la momentul publicării Legii din 1998, Întreprinderea Agricolă „Rodina”,[1] dar între timp acesta a trecut la balanța Primăriei orașului Otaci.[2]

Obiectivul prezintă interes științific de însemnătate internațională pentru cartarea geologică și studiul stratigrafic al formațiunilor sedimentare ale Platformei Est-Europene, cât și pentru colectarea materialului paleontologic, paleobotanic și arheologic.[4]

Conform situației din anul 2016, aria naturală nu are un panou informativ, iar zona râulețului este intens utilizată ca gunoiște. Este recomandată includerea ariei protejate în traseele turistice regionale.[4]


Galerie de imagini

modificare
  1. ^ a b „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b c d e Postolache et al. 2016, p. 32.
  3. ^ Kravciuk, I. P.; Verina, V. N.; Suhov, I. M. (). Заповедники и памятники природы Молдавии. Chișinău: Știința. 
  4. ^ a b c d Postolache et al. 2016, p. 33.

Bibliografie

modificare
  • Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicoara, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. p. 32-33. ISBN 978-9975-85-058-2. 
  • Francovschi, Ion (2020). Ediacaranul din sectorul moldovenesc al Platformei Est-Europene (Teză de doctorat). Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București. București, România, p. 1-248.[este de încredere?]

Legături externe

modificare