Râpa „La Izvoare”
| Râpa „La Izvoare” | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
 | |
  | |
| Poziția |  Raionul Ocnița Moldova |
|---|---|
| Coordonate | 48°26′12″N 27°46′34″E / 48.436767°N 27.776102°E |
| Suprafață | 115 ha  |
Modifică date / text  | |
Râpa „La Izvoare” este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Ocnița, Republica Moldova. Este amplasat la sud-vest de orașul Otaci, iar intrarea se află în centru. Are o suprafață de 115 ha.[1] Obiectul este administrat de primăria orașului Otaci.[2]
Descriere
modificare
Obiectul a fost cercetat și descris de geologul Ion Suhov în 1976.[3] La acel moment, versanții râpei erau goi; între timp aceștia au fost acoperiți de vegetație forestieră abundentă.[2]
Gura râpei se află în centrul orașului, în apropierea unei școli, nu departe de punctul vamal; de aici accesul la monument este cel mai facil. Lungimea constituie aprox. 2 km, iar adâncimea până la 150 m. Denumirea provine de la mulțimea de izvoare amplasate de-a lungul versantului tectonic.[2]
Materialul paleontologic și arheologic extras în sit conține resturi fosile de mamifere din pleistocen, cât și piese de cremene ale oamenilor din epoca de piatră.[4]
Profil geologic
modificareStructura litostratigrafică arată în felul următor, ordinea cronologică fiind organizată de jos în sus:[2][4]
| Vârsta geologică | Nr. | Denumire, descriere | Grosime (m) |
|---|---|---|---|
| Neogen | 9 | nisipuri Sarmațiene de Carpov Iar, care trec treptat în calcare cochilifere | |
| 8 | nisipuri din cadrul formațiunii de Podolia și nisipuri lucioase cu conținut de ciment din bentonite cu faună | ~20 | |
| Cretacic | 7 | calcare cu cremene compactă | 23 |
| 6 | calcare marnoase cu faună cenomaniană | 10 | |
| 5 | calcare marnoase, cu concrețiuni de marcasit în partea inferioară (cca. 20 m) și cremene compacte în partea superioară (aprox. 1,5 m) | ~21,5 | |
| 4 | calcare silicioase bazale ale Cretacicului, cu resturi fosile de ihtiozaur | 0,5 | |
| Vendian / Ediacaran | 3 | gresiile de Dzhurzhivka | 9 |
| 2 | stratele de Zinkiv: reprezentate de argilite siltice cu intercalații de siltite de culoare albastră-cenușie și verde-albăstrie; în partea superioară se observă intercalații de gresii sub formă de lentile | 14 | |
| 1 | stratele de Bronnytsya: partea superioară a membrului reprezentat de argilite roșu-maronii | 4 |
Statut de protecție
modificare
Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 13 martie 1962 nr. 111, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5 și Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Deținătorul funciar al monumentului natural era, la momentul publicării Legii din 1998, Întreprinderea Agricolă „Rodina”,[1] dar între timp acesta a trecut la balanța Primăriei orașului Otaci.[2]
Obiectivul prezintă interes științific de însemnătate internațională pentru cartarea geologică și studiul stratigrafic al formațiunilor sedimentare ale Platformei Est-Europene, cât și pentru colectarea materialului paleontologic, paleobotanic și arheologic.[4]
Conform situației din anul 2016, aria naturală nu are un panou informativ, iar zona râulețului este intens utilizată ca gunoiște. Este recomandată includerea ariei protejate în traseele turistice regionale.[4]
Galerie de imagini
modificare-
Izvor la capătul râpei -
Drum de acces -
Vegetația din râpă -
-
Aflorimente ediacarane din râpă -
Limita dintre stratele de Zinkiv si Dzhurzhivka (Ediacaran)
Note
modificare- ^ a b „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e Postolache et al. 2016, p. 32.
- ^ Kravciuk, I. P.; Verina, V. N.; Suhov, I. M. (). Заповедники и памятники природы Молдавии. Chișinău: Știința.
- ^ a b c d Postolache et al. 2016, p. 33.
Bibliografie
modificare- Postolache, Gheorghe; David, Anatolie; Pascari, Viorica; Nicoara, Igor (). Ariile protejate din Moldova. Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie et al. Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. Stiința. p. 32-33. ISBN 978-9975-85-058-2.
- Francovschi, Ion (2020). Ediacaranul din sectorul moldovenesc al Platformei Est-Europene (Teză de doctorat). Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București. București, România, p. 1-248.[este de încredere?]
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Râpa „La Izvoare” la Wikimedia Commons
