Râul Ceremușul Alb

Râul Ceremușul Alb
Date geografice
Bazin hidrografic	Dunării
Zonă de izvorâre	la confluența a două râuri: Pârcălabul și Sărata
Cotă la izvor	947 m.d.m.
Emisar	Ceremuș
Cotă la vărsare	483 m.d.m.
Punct de vărsare	în dreptul localității Usterikî din raionul Verhovina
Date hidrologice
Bazin de recepție	632 km²
Lungimea cursului de apă	51 km
Date generale
Țări traversate	Ucraina: Regiunea Ivano-Frankivsk, Regiunea Cernăuți
Localizare	Ialovățul de Jos, Holoșina, Iablonița, Ceremoșna, Coniatin, Polianki, Câmpulung pe Ceremuș (Câmpulung Rusesc), Stebni
Afluenți de stânga	Probina
Afluenți de dreapta	Ialovicioara, Lăpușna
Baraje	Barajul Iablonița

Râul Ceremușul Alb (în poloneză Biały Czeremosz și în ucraineană Білий Черемош, transliterat: Bilîi Ceremoș) este un râu din vestul Ucrainei, afluent de dreapta al râului Ceremuș. Are o lungime de 51 km și o suprafață a bazinului de 632 km².

Geografie

Râul se formează la confluența a două râuri: Pârcălabul și Sărata, care izvorăsc din Carpații Orientali. El curge pe direcția sud-nord și formează granița între regiunile ucrainene Ivano-Frankivsk (la vest, raionul Verhovina) și Cernăuți (la est, raionul Putila).

Este un râu tipic de munte, cu debite mari de curgere, cu pante de 9–12 m/km. Pe râu se află mai multe praguri cu pante abrupte stâncoase (cu o înălțime de cădere de până la 1,6 m), coturi și un fund stâncos. Regimul său este preponderent pluvial. Pe malurile sale stâncoase se află păduri de conifere.

În apropierea satului Usterikî din raionul Verhovina, Ceremușul Alb se unește cu Ceremușul Negru (care vine dinspre vest) și formează râul Ceremuș (afluent al Prutului).

Ceremușul Alb trece prin următoarele localități: Ialovățul de Jos, Holoșina, Iablonița, Ceremoșna, Coniatin, Polianki, Câmpulung pe Ceremuș (Câmpulung Rusesc) și Stebni.

Afluenți

Principalii afluenți ai Ceremușului Alb sunt râurile Ialovicioara și Lăpușna (pe partea dreaptă) și Probina (pe partea stângă).

Aspecte economice

În 1950, pe acest râu a fost construită Hidrocentrala Iablonița, pentru captarea de energie hidroelectrică.

Apele Ceremușului Alb sunt propice pentru practicarea de sporturi nautice: rafting și sporturi montane extreme.

Istorie

Ceremușul Alb curge de-a lungul frontierei dintre regiunile istorice Bucovina și Galiția, care aparțin astăzi Ucrainei. În trecut, apele sale au fost folosite de plutași pentru transportarea lemnului, cu excepția celor câteva luni de iarnă. În august 1979, a circulat ultima plută pe Ceremușul Alb.

În Evul Mediu și epoca modernă timpurie, acest râu a format granița dintre Principatul Moldovei și Regatul Poloniei.

Între anii 1919-1939, granița între Polonia și România a fost stabilită pe Ceremuș (inclusiv pe afluentul său Ceremușul Alb), care a devenit râu de frontieră.

Vezi și

• Bucovina
• Pocuția
• Pasul Iablonița
• Listă de râuri din Ucraina

Bibliografie

• uc Catalogul râurilor din Ucraina (Каталог річок України) (Ed. Academiei de Științe a URSS, Kiev, 1957)
• ru Resursele de apă de pe suprafața URSS (Ресурсы поверхностных вод СССР) (Leningrad, 1967)