Rajko Đurić
Rajko Đurić | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Malo Orašje(d), Districtul Podunavlje, Serbia |
Decedat | (73 de ani)[1] Belgrad, Serbia |
Cetățenie | Iugoslavia (–) Serbia și Muntenegru (–) Serbia (–) |
Ocupație | scriitor politician jurnalist poet |
Limbi vorbite | limba sârbă[3] limba romani limba germană[4] |
Activitate | |
Alma mater | Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu[*] |
Partid politic | Roma Union of Serbia[*] |
Premii | Premiul Tucholsky[*] ()[2] Nagrada Društva pisaca Bosne i Hercegovine[*] () |
Modifică date / text |
Raјko Đurić (în sârbă Рајко Ђурић, în romani Raiko Juric; n. , Malo Orašje(d), Districtul Podunavlje, Serbia – d. , Belgrad, Serbia) a fost un sociolog și scriitor rom din Serbia. A fost activ politic în calitate de lider al Uniunii Romilor din Serbia, unul dintre partidele minorității rome din Serbia.
Biografie
modificareĐurić s-a născut pe 3 octombrie 1947 în satul Malo Orašje din comuna Semendria, Republica Socialistă Serbia, RSF Iugoslavia. A urmat studii la Facultatea de Filosofie a Universității din Belgrad (1967–1972). În anul 1986 și-a susținut teza de doctor în sociologie, cu titlul Cultura romilor în RSF Iugoslavia. În 1991 s-a mutat la Berlin pentru a se refugia de Războaiele Iugoslave.
A scris 34 de cărți și peste 500 de articole și a colaborat, de asemenea, la realizarea filmelor Am întâlnit țigani fericiți (Skupljaci perja, 1967) al lui Aleksandar Petrović și Vremea țiganilor (Dom za vešanje, 1988) al lui Emir Kusturica, fiind coscenarist neoficial al celui de-al doilea film.[5]
Până când a părăsit Iugoslavia, a lucrat ca redactor-șef la secțiunea culturală a ziarului Politika din Belgrad. A fost președinte al Uniunii Internaționale a Romilor și secretar general al Centrului Rom al asociației PEN International. Scrierile sale literare au fost traduse în peste cinci limbi străine. În anul 2011 a fondat, împreună cu alții, o academie de științe și arte rome la Belgrad, pe care a condus-o în calitate de președinte până la moartea lui.[6]
Rajko Đurić s-a implicat în activitatea politică cu scopul de a apăra interesele populației rome din Serbia. La alegerile parlamentare din Serbia din 2007 Đurić a fost prima persoană de pe lista celor 249 de candidați ai Uniunii Romilor din Serbia.[7] El a obținut 17.128 de voturi, adică 0,42% din voturi, ceea ce i-a permis să fie ales deputat în Adunarea Națională a Serbiei.[8] La alegerile prezidențiale din Serbia din 2008 Rajko Đurić a susținut candidatura președintelui Boris Tadić în primul tur de scrutin. La alegerile parlamentare anticipate, organizate în Serbia în 2008 ca urmare a crizei provocate de declararea independenței Republicii Kosovo, Đurić a fost din nou primul candidat de pe lista Uniunii Romilor din Serbia, care conținea 200 de candidați.[9]
Đurić a murit pe 2 noiembrie 2020 la Belgrad, la vârsta de 73 de ani.[10]
Scrieri
modificare- Bi kheresko-Bi limoresko, 1975
- Purano svato o dur themestar, 1980
- A i U - A thai U, 1982
- Kultur der Roma und interkulturelle Beziehungen, 1988–1990
- Paradigmen in der Kultur der Roma, 1992
- Die Kultur der Roma und Sinti, 1993
Note
modificare- ^ Preminuo novinar, književnik i borac za prava Roma Rajko Đurić (în sârbă)
- ^ Tucholskypriset (în suedeză), Svenska PEN[*], accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „O nama : Predsednik URS: Dr. Rajko Đurić”. www.unijaromasrbije.org (în sârbă). Arhivat din original la . Accesat în ..
- ^ Tatalovic, M (). „Roma Establish Academy of Arts and Sciences in Belgrade”. ScienceInsider. Science. Accesat în .
- ^ „Unija Roma Srbije - dr Rajko Đurić”. www.rik.parlament.sr.gov.yu (în sârbă). Arhivat din original la . Accesat în ..
- ^ „Izveštaj o rezultatima izbora za narodne poslanike u Narodnoj skupštini Republike Srbije održanih 21. januara 2007. godine”. www.rik.parlament.sr.gov.yu (în sârbă). . Arhivat din original la . Accesat în ..
- ^ „Унија Рома Србије - др Рајко Ђурић”. www.rik.parlament.sr.gov.yu (în sârbă). Arhivat din original la . Accesat în ..
- ^ „Preminuo novinar, književnik i borac za prava Roma Rajko Đurić”. Danas (în sârbă). Accesat în .
Legături externe
modificare- Un poem Arhivat în , la Wayback Machine.
- Un interviu