Rajko Đurić

Rajko Đurić
Date personale
Născut	3 octombrie 1947 Malo Orašje⁠(d), Districtul Podunavlje, Serbia
Decedat	2 noiembrie 2020 (73 de ani) Belgrad, Serbia
Cetățenie	Iugoslavia (1947–1992)  Serbia și Muntenegru (1992–2006)  Serbia (2006–2020)
Ocupație	scriitor politician jurnalist poet
Limbi vorbite	limba sârbă limba romani limba germană
Activitate
Alma mater	Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu[*][[Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu (faculty)|​]]
Partid politic	Roma Union of Serbia[*][[Roma Union of Serbia (political party)|​]]
Premii	Premiul Tucholsky[*]​ (2002) Nagrada Društva pisaca Bosne i Hercegovine[*][[Nagrada Društva pisaca Bosne i Hercegovine |​]] (2007)

Raјko Đurić (în sârbă Рајко Ђурић, în romani Raiko Juric; n. 3 octombrie 1947, Malo Orašje^⁠(d), Districtul Podunavlje, Serbia – d. 2 noiembrie 2020, Belgrad, Serbia) a fost un sociolog și scriitor rom din Serbia. A fost activ politic în calitate de lider al Uniunii Romilor din Serbia, unul dintre partidele minorității rome din Serbia.

Biografie

Đurić s-a născut pe 3 octombrie 1947 în satul Malo Orašje din comuna Semendria, Republica Socialistă Serbia, RSF Iugoslavia. A urmat studii la Facultatea de Filosofie a Universității din Belgrad (1967–1972). În anul 1986 și-a susținut teza de doctor în sociologie, cu titlul Cultura romilor în RSF Iugoslavia. În 1991 s-a mutat la Berlin pentru a se refugia de Războaiele Iugoslave.

A scris 34 de cărți și peste 500 de articole și a colaborat, de asemenea, la realizarea filmelor Am întâlnit țigani fericiți (Skupljaci perja, 1967) al lui Aleksandar Petrović și Vremea țiganilor (Dom za vešanje, 1988) al lui Emir Kusturica, fiind coscenarist neoficial al celui de-al doilea film.

Până când a părăsit Iugoslavia, a lucrat ca redactor-șef la secțiunea culturală a ziarului Politika din Belgrad. A fost președinte al Uniunii Internaționale a Romilor și secretar general al Centrului Rom al asociației PEN International. Scrierile sale literare au fost traduse în peste cinci limbi străine. În anul 2011 a fondat, împreună cu alții, o academie de științe și arte rome la Belgrad, pe care a condus-o în calitate de președinte până la moartea lui.

Rajko Đurić s-a implicat în activitatea politică cu scopul de a apăra interesele populației rome din Serbia. La alegerile parlamentare din Serbia din 2007 Đurić a fost prima persoană de pe lista celor 249 de candidați ai Uniunii Romilor din Serbia. El a obținut 17.128 de voturi, adică 0,42% din voturi, ceea ce i-a permis să fie ales deputat în Adunarea Națională a Serbiei. La alegerile prezidențiale din Serbia din 2008 Rajko Đurić a susținut candidatura președintelui Boris Tadić în primul tur de scrutin. La alegerile parlamentare anticipate, organizate în Serbia în 2008 ca urmare a crizei provocate de declararea independenței Republicii Kosovo, Đurić a fost din nou primul candidat de pe lista Uniunii Romilor din Serbia, care conținea 200 de candidați.

Đurić a murit pe 2 noiembrie 2020 la Belgrad, la vârsta de 73 de ani.

Scrieri

• Bi kheresko-Bi limoresko, 1975
• Purano svato o dur themestar, 1980
• A i U - A thai U, 1982
• Kultur der Roma und interkulturelle Beziehungen, 1988–1990
• Paradigmen in der Kultur der Roma, 1992
• Die Kultur der Roma und Sinti, 1993

Legături externe

• Un poem Arhivat în 8 octombrie 2007, la Wayback Machine.
• Un interviu