Wikipedia

Ralide

Ralidele sau cârsteii (Rallidae) este o familie de păsări terestre sau semiacvatice alergătoare de talie mică sau mijlocie, răspândite pe întreg globul pământesc. Au o lungime de 12 - 63 cm și o greutate de 20 g – 4 kg. Corpul lor este îngust, comprimat lateral, ciocul scurt și comprimat lateral, gâtul de lungime mijlocie, picioarele nu prea înalte, cu degetele relativ lungi și cu penaj întunecat. Aripile lor sunt scurte și rotunde, așa încât zborul lor este greoi și scurt. Trăiesc mai ales în locuri umede, prin stufărișurile luncilor, ale mlaștinilor și și mai rar prin tufele de pe câmpii sau pe apele stătătoare deschise. Cu toate că degetele lor nu sunt legate prin membrane înotătoare, cele mai multe specii de ralide pot înota și se pot scufunda în apă. Sunt păsări monogame. Cuibul bine ascuns și-l fac pe pământ în desișurile de vegetație. Ponta constă din 3-15 ouă pătate, pe care le clocesc alternativ ambii părinți timp de 19-23 de zile. Puii sunt nidifugi, fiind acoperiți cu un puf negru des la ieșirea lor din ou. Speciile din regiunile tropicale sunt sedentare, iar cele din regiunile nordice sunt migratoare. Se hrănesc cu diferite nevertebrate, cu plante acvatice, mai rar cu semințe și bobițe. Fosile ralidelor datează din eocen. Familia include include circa 50 genuri și 130 specii. În România și Republica Moldova cuibăresc 7 specii: lișița, cristelul de câmp, găinușa de baltă, cârstelul de baltă, crestețul pestriț, crestețul cenușiu și crestețul mic.[1][2][3][4]

Ralide
Fosilă: eocen inferior–prezent
Gallinula tenebrosa
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Subclasă: Neornithes
Infraclasă: Neognathae
Supraordin: Neoaves
Ordin: Gruiformes
Familie: Rallidae
Rafinesque, 1815
Genuri

Circa 50 genuri

Modifică text Consultați documentația formatului
Gallinula chloropus

Caractere generale

modificare

Ralidele sunt păsări de talie mijlocie și mică (20 g - 3 kg), care trăiesc pe sol, în regiunile cu vegetație bogată unde se pot ascunde. Coloana vertebrală a păsărilor este foarte mobilă, ceea ce le permite să se strecoare prin vegetația deasă cu sol moale. Ele au o mărime a corpului între 12 și 63 cm. Cele mai mari specii trăiesc în Noua Zeelandă, aceste specii având aripile atrofiate și neputând zbura. Penajul ralidelor este în general de culoare brună, cenușiu cu alb, dar unele specii pot fi viu colorate. Nu există un dimorfism sexual accentuat, masculii fiind cu ceva mai mari decât femelele. Păsările au la picioare patru degete lungi adaptate la susținerea păsărilor pe terenuri mlăștinoase sau cu vegetații plutitoare. Ciocul are o formă specifică în funcție de modul de hrănire, păsările fiind în general carnivore, hrănindu-se cu animale acvatice mici.

Răspândire

modificare

Ralidele sunt răspândite de la un pol la altul pe tot globul, fiind mai numeroase în regiunile tropicale și subtropicale din Africa și Asia. În Europa trăiesc în perioada clocitului 9 specii. Cele mai multe specii de lișițe trăiesc pe sol, în apropiere de apă, în regiuni mlăștinoase, evitând regiunile cu clima aridă. Fulica gigantea clocește, de exemplu, la altitudinea de 4000 m deasupra n.m., sau Crex crex din Asia Centrală clocește la 3000 m altitudine.

Specii din România și Republica Moldova

modificare

În România și Republica Moldova trăiesc 7 specii de ralide, grupate în 5 genuri: Crex, Fulica, Gallinula, Porzana și Rallus[5][3][6][7][8]:

Lista speciilor din România

modificare
Denumirea științifică latină Autorul taxonului Denumirea română Categorie fenologică Populația din România[9] Statutul IUCN Imaginea
Ordinul: Gruiformes
Familia: Rallidae
Crex crex[10] (Linnaeus, 1758) Cristel de câmp Oaspete de vară, cuibărește 8.000-30.000 de perechi cuibăritoare  
Neamenințată cu dispariția[11]		  
Fulica atra (subspecia Fulica atra atra)[12] Linnaeus, 1758 Lișiță Oaspete de vară, cuibărește. În iernile blânde, lișițele venite din nordul Europei se concentrează adesea pe litoral și în bălțile neînghețate Vara 67.000-79.000 de perechi cuibăritoare, iar pe timpul iernii populația este cuprinsă între 80.000 și 140.000 de indivizi.  
Neamenințată cu dispariția[13]		  
Gallinula chloropus (subspecia Gallinula chloropus chloropus)[14] (Linnaeus, 1758) Găinușă de baltă Oaspete de vară, cuibărește 31.000-39.000 de perechi cuibăritoare  
Neamenințată cu dispariția[15]		  
Porzana porzana[16] (Linnaeus, 1766) Cresteț pestriț Oaspete de vară, cuibărește În România populația cuibăritoare a fost estimată în baza cântecelor masculilor și cuprinde între 500 și 3.150 de masculi  
Neamenințată cu dispariția[17]		  
Zapornia parva, sin. Porzana parva (subspecia Zapornia parva parva, sin. Porzana parva parva)[18] (Scopoli, 1769) Cresteț cenușiu Oaspete de vară, cuibărește În România populația a fost estimată după numărul de masculi cântători, iar efectivele speciei sunt cuprinse între 900 și 6.000 de masculi  
Neamenințată cu dispariția[19]		  
Zapornia pusilla, sin. Porzana pusilla (subspecia Porzana pusilla intermedia, sin. Porzana pusilla intermedia))[20] (Pallas, 1776) Cresteț mic, Cresteț pitic Oaspete de vară, cuibărește maximum 10 de perechi cuibăritoare  
Neamenințată cu dispariția[21]		  
Rallus aquaticus(subspecia Rallus aquaticus aquaticus))[22] (Linnaeus, 1758) Cârstel de baltă Oaspete de vară, cuibărește 11.500-23.000 de perechi cuibăritoare  
Neamenințată cu dispariția[23]		  

Sistematică

modificare

Note

modificare
  1. ^ Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967
  2. ^ Dionisie Linția. Păsările din R. P. R. Vol. al III-lea. Editura Academia Republicii Populare Romîne, 1955
  3. ^ a b Håkan Delin, Lars Svensson. Philip's Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. București 2016
  4. ^ Grzimek’s Animal Life Encyclopedia, 2nd edition. Volume 9, Birds II, edited by Michael Hutchins, Jerome A. Jackson, Walter J. Bock, and Donna Olendorf. Farmington Hills, MI: Gale Group, 2002.
  5. ^ Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII. 2010
  6. ^ Familia Rallidae. Societatea Ornitologică Română.
  7. ^ Andrei Munteanu, Tudor Cozari, Nicolae Zubcov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 3: Păsări. Chișinău, Editura Știința, 2006.
  8. ^ Аверин Ю.В., Ганя И.М. Птицы Молдавии. Том I. Академия Наук Молдавской CCP, Институт Зоологии, Кишинёв 1970
  9. ^ Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România. Ministerul mediului, apelor și pădurilor – direcția Biodiversitate, 2015
  10. ^ „Cristel de câmp Crex crex. Societatea Ornitologică Română”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Crex crex. The IUCN Red List of Threatened Species
  12. ^ „Lișiță Fulica atra. Societatea Ornitologică Română”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Fulica atra. The IUCN Red List of Threatened Species
  14. ^ „Găinușă de baltă Gallinula chloropus. Societatea Ornitologică Română”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Gallinula chloropus. The IUCN Red List of Threatened Species
  16. ^ „Cresteț pestriț Porzana porzana. Societatea Ornitologică Română”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Porzana porzana. The IUCN Red List of Threatened Species
  18. ^ „Cresteț cenușiu Zapornia parva. Societatea Ornitologică Română”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Zapornia parva. The IUCN Red List of Threatened Species
  20. ^ „Cresteț mic Zapornia pusilla. Societatea Ornitologică Română”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Zapornia pusilla. The IUCN Red List of Threatened Species
  22. ^ „Cârstel de baltă Rallus aquaticus. Societatea Ornitologică Română”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Rallus aquaticus. The IUCN Red List of Threatened Species

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rallenvögel


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ralide&oldid=15423647