Reacție Skraup
Reacția sau sinteza Skraup este o reacție organică utilizată pentru sinteza chinolinelor. Denumirea sa provine de la chimistul ceh Zdenko Hans Skraup (1850-1910).
Reacția presupune încălzirea anilinei împreună cu acid sulfuric, glicerină și un agent oxidant, ca nitrobenzenul, când se obține chinolina.[1][2] [3][4][5]
În exemplul de mai sus, nitrobenzenul are atât rol de solvent, cât și de agent oxidant. Totuși, în condițiile date, reacția decurge violent, așadar se folosește de obicei și sulfatul feros.[6] Acidul arsenic poate fi folosit în locul nitrobenzenului, reacția fiind astfel mai puțin violentă.[7]
Mecanism de reacție
modificareÎn prima etapă are loc deshidratarea glicerinei la acroleină:
Ulterior, are loc o etapă de adiție nucleofilă a anilinei la acroleina formată, iar după protonare are loc o reacție de ciclizare cu formarea unei chinoline hidrogenate:
În final, are loc oxidarea la chinolina respectivă:
Mecanismul de reacție poate fi rezumat astfel:
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ Skraup, Z. H. (). „Eine Synthese des Chinolins”. Berichte. 13: 2086.
- ^ Nenițescu, p. 699-700
- ^ Manske, R. H. F. (). „The Chemistry of Quinolines”. Chem. Rev. 30: 113. doi:10.1021/cr60095a006.
- ^ Manske, Richard H. F.; Kulka, Marshall (). „The Skraup Synthesis of Quinolines”. Org. React. 7: 80–99. doi:10.1002/0471264180.or007.02.
- ^ Wahren, M. (). „Stabilisotop markierte verbindungen—II , Untersuchung der skraupschen chinolin-synthese mit hilfe von 15N”. Tetrahedron. 20 (12): 2773. doi:10.1016/S0040-4020(01)98495-9.
- ^ Clarke, H. T.; Davis, A. W. (), „Quinoline”, Org. Synth.; Collective Volume, 1, p. 478
- ^ Finar, Ivor Lionel (). Organic Chemistry, Volume 1 (ed. 6th). p. 857. ISBN 978-0582442214.
Bibliografie
modificare- C. D. Nenițescu, Chimie Organică, vol. II, ediția a VIII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1980