Wikipedia

Red Cloud

lider nativ american
Nour Roșu
Date personale
Nume la naștereMaḣpíya Lùta Modificați la Wikidata
Născut1822[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Platte River⁠(d), Nebraska, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Porcupine⁠(d), Shannon County, Dakota de Sud, SUA Modificați la Wikidata
ÎnmormântatPine Ridge Indian Reservation[*][[Pine Ridge Indian Reservation (Oglala Lakota Native American reservation in South Dakota, US)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiJack Red Cloud[*][[Jack Red Cloud (Leader of the Oglala Lakota (1858–1928))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii[5] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteSioux[*][[Sioux (Siouan language spoken by the Sioux in the United States and Canada)|​]]
limba engleză
Limba lakota
Cheyenne[*][[Cheyenne (indigenous language of the United States)|​]] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuPine Ridge[*][[Pine Ridge (census-designated place in South Dakota, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiMarcă poștală  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Red Cloud (în lakota: Maȟpíya Lúta; n. 1822, Platte River⁠(d), Nebraska, SUA – d. , Porcupine⁠(d), Shannon County, Dakota de Sud, SUA) a fost una dintre cele mai importante căpetenii ale tribului Oglala⁠(d) din 1868 până în 1909 și unul intre cei mai puternici inamici ai Statelor Unite, luptând împotriva invadării teritoriilor vestice de către armata Statelor Unite. Acesta i-a învins în bătălia de pe răul Powder și a preluat controlul ținutului râului Powder⁠(d) din nord-estul Wyoming și sudul Montanei. Acesta a luat parte la masacrul Fetterman⁠(d), unde 81 de soldați americani au fost uciși; a fost cea mai gravă înfrângere militară suferită de armata americană pe Marile Câmpii până la bătălia de la Little Bighorn.

După semnarea Tratatului de la Fort Laramie (1868), Red Cloud și-a condus poporul spre rezervațiile destinate amerindienilor. O parte din oponenții săi l-au considerat în mod greșit liderul tuturor triburilor Sioux (Dakota, Lakota și Nakota), însă marele trib era împărțit în mai multe grupuri majore și era descentralizat. Triburi precum Oglala erau autonome, iar unii lideri independenți - precum Red Cloud - erau considerați războinici iscusiți și respectați.

Biografie modificare

Red Cloud s-a născut aproape de confluența râului Platte⁠(d), lângă orașul contemporan North Platte, Nebraska⁠(d).[6] Mama sa, Walks as She Thinks, a făcut parte din tribul Oglala Lakota, iar tatăl său, Lone Man, a fost un lider Brulé Lakota.[7]

Conform tradiției matriliniare⁠(d) a poporului Lakota, copiii aparțineau tribului și poporului din care provenea mama sa; Red Cloud a fost în copilărie ucenicul unchiul său matern, Old Chief Smoke⁠(d) (1774–1864). Atât el, cât și Bad Faces au jucat un rol important în copilăria băiatului.[8] Unchiul său l-a îngrijit după ce părinții său au murit în jurul anului 1825. Deși avea o vârstă fragedă, Red Cloud a luptat împotriva triburilor vecine Pawnee⁠(d) și Crow..

Războiul lui Red Cloud modificare

Articol principal: Războiul lui Red Cloud.

Războiul lui Red Cloud a fost denumirea pe care armata Statelor Unite l-a dat mai multor conflicte purtate cu triburile amerindiene situate pe câmpiile din teritoriile Wyoming și Montana⁠(d). Beligeranții au inclusiv triburile nordice Cheyenne⁠(d) și aliații lor - triburile Lakota și Arapaho⁠(d); acestea au luptat împotriva armatei americane între 1866 și 1868. În decembrie 1866, aliații au atacat o unitate a armatei în așa-numitul masacru Fetterman (sau Bătălia celor o sută de răpuși). La momentul respectiv, bătălia reprezenta cea mai gravă înfrângere suferită de Statelor Unite.[9]

 
Red Cloud în Sala Mare a Institutului Cooper⁠(d). Înconjurat de delegați amerindieni, acesta descrie publicului newyorkez tratamentul inuman la care a fost supus poporul său.

Căpitanul William J. Fetterman⁠(d) a fost trimis din Fort Phil Kearny⁠(d) cu doi civili și 79 de soldați (cavalerie și infanteriști) pentru a alunga un grup de războinici amerindieni, care au atacat un grup de coloniști cu câteva zile înainte. Căpitanul Frederick Brown l-a însoțit pe Fetterman; cei doi erau încrezători că vor obține o victorie împotriva grupului. Au încălcat ordinul de a nu părăsi culmea Lodge Trail și au urmărit un mic grup de războinici conduși de însuși Crazy Horse. Fetterman și trupele sale nu au realizat că aceștia îi atrag într-o ambuscadă, fiind surprinși în cele din urmă de peste 2.000 de războinici Sioux, Cheyenne și Arapaho. Amerindienii au pierdut doar 14 războinici, în timp ce întregul detașament american a fost ucis.

Ca urmare a acestei înfrângeri, o comisie a guvernului a cutreierat Marile Câmpii în anul 1867 cu scopul de stabili un acord de pace între diversele triburi și Statele Unite. Când li s-a adus la cunoștință că amerindienii au fost provocați de pătrunderea coloniștilor albi pe teritoriile lor și diminuarea resurselor, comisia a recomandat alocarea unor teritorii pentru triburile din Câmpii. Lakota, triburile nordice Cheyenne, Arapaho și alte triburi au încheiat un acord de pace cu Statele Unite intitulat Tratatului de la Fort Laramie. Guvernul american și-a abandonat forturile și s-a retras de pe teritoriul poporului Lakota.

Tratatul din 1868 modificare

Prin tratat lua naștere Marea Rezervație Sioux⁠(d), care cuprinde teritoriul West River⁠(d), situat la vest de fluviul Missouri în statul Nebraska (recunoscut ca stat în 1867), și alte teritorii din Dakota de Sud. În ciuda acestui progres, relațiile dintre Statele Unite și amerindieni au rămas încordate. În 1870, Red Cloud a vizitat Washington D.C. și s-a întâlnit cu comisarul pentru afaceri indiene Ely S. Parker⁠(d) și cu președintele Ulysses S. Grant.

În 1871, guvernul a înființat Agenția Red Cloud⁠(d) lângă râul Platte⁠(d). Conform Tratatului din 1868, personalul agenției era responsabil cu distribuirea rațiilor săptămânale tribului Oglala și cu furnizarea anuităților. Agentul și autoritățile de la Washington stabilesc dacă acestea vor fi distribuite sub formă de bani sau bunuri, iar uneori marfa întârzia, era insuficientă, într-o stare proastă sau nu mai sosea. Red Cloud și-a călăuzit tribul până la agenția indiană (viitoare rezervație amerindiană). În toamna anului 1873, agenția a fost mutată în nordul râului White⁠(d) situat nord-vestul statului Nebraska.[necesită citare]

Conform lui Charles A. Eastman (Ohiyesa), Red Cloud a fost ultimul care a semnat tratatul, fiind dispus să semneze doar dacă toate forturile de pe teritoriul lor să fie abandonate. Statul a acceptat toate cererile sale: noul drum a fost abandonat, garnizoanele au fost retrase, Dealurile Negre și Big Horn erau recunoscute drept teritoriu indian, iar tuturor coloniștilor albi le era interzisă intrarea în aceste ținuturi fără acordul triburilor Sioux. Totuși, la scurtă vreme după încheierea tratatului, s-au descoperit zăcăminte de aur în Dealurile Negre, iar opinia populară a susținut „îndepărtarea indienilor”. La început, guvernul Statelor Unite a protestat doar pentru „a-și proteja reputația”, însă nu a încercat să prevină încălcarea tratatului.[10]

Marele Război Sioux din 1876-1877 modificare

Red Cloud s-a stabilit la agenție cu tribul său în toamna anului 1873. În 1874, locotenent-colonelul George Custer a condus o misiune de recunoaștere pe teritoriul indienilor Sioux și a descoperit zăcăminte de aur în Dealurile Negre⁠(d), ținut sacru al amerindienilor. În prealabil, armata încercase fără succes să-i împiedice pe mineri să pătrundă în regiune, iar relațiile dintre guvern și triburi nu erau tocmai bune. În mai 1875, delegațiile Lakota prezidate de Red Cloud, Spotted Tail și Lone Horn au călătorit la Washington în încercarea de a-l convinge pe președintele Grant să respecte tratatele existente și să oprească pătrunderea minerilor pe teritoriilor lor. Aceștia s-au întâlnit de câteva ori cu Grant, Secretarul de Interne Delano și Comisarul pentru Afaceri Indiene Smith. Acestora li s-a adus la cunoștință pe 27 mai că Congresul Statelor Unite este dispus să plătească triburilor 25.000 de dolari pentru pământurile lor și să-i transfere în teritoriul indian. Reprezentanții au refuzat să semneze un astfel de tratat, iar Spotted Tail și-a oferit opinia cu privire la propunerea congresului:

Deși Red Cloud nu a reușit să găsească o soluție pașnică, a refuzat să ia parte la Marele Război Sioux din 1876–1877, desfășurat sub conducerea lui Crazy Horse (Tȟašúŋke Witkó) și Sitting Bull (Tȟatȟáŋka Íyotake). În toamna anului 1877, Agenția Red Cloud a fost mutată în nordul râului Missouri. În anul următor, a fost mutată la confluența râului White⁠(d) în Dakota de Sud, unde a fost redenumită Rezervația indiană Pine Ridge⁠(d).

Finalul vieții modificare

 
Red Cloud și Othniel Marsh⁠(d) în New Haven, Connecticut, c. 1880

Red Cloud a devenit un lider important al poporului Lakota pe parcursul tranziției acestora de la libertatea câmpiilor la rezervațiile indiene. În timpul călătoriei sale la Washington, D.C., căpetenia a realizat cât de puternici sunt americanii și a considerat că Oglala trebuie să militeze pentru pace.

În jurul anului 1880, acesta l-a vizitat pe paleontologul și geologul Othniel Marsh⁠(d) în New Haven, Connecticut. Marsh a vizitat pentru prima dată Agenția Red Cloud în 1874, declarând în acel moment, printre altele, că „indienii au suferit din cauza lipsei de hrană și a altor provizii, deoarece li s-a refuzat în mod neîndreptățit accesul la anuități și vite de carne, au primit carne de porc necomestibilă, făină de calitate inferioară, tutun putred, zahăr și cafea insuficiente”[12]

În 1884, Red Cloud și familia sa, împreună cu alte cinci căpetenii, s-au convertit la catolicism și au fost botezați de părintele Joseph Bushman.[13]

Red Cloud a continuat să lupte pentru drepturile poporului său, chiar și după ce a fost mutat cu forța într-o rezervație. În 1887, s-a împotrivit adoptării legii Dawes⁠(d) prin care președintele putea să confiște și să redistribuie teritoriile indienilor din partea de vest a țării.[14] De asemenea, se alocau 65 de hectare pentru agricultura de subzistență fiecărui cap de familie aflat pe lista celor cinci triburi civilizate. Statele Unite au considerat restul terenurilor tribale drept surplus și le-au vândut coloniștilor. În 1889, Red Cloud s-a opus unui acord prin care o altă parte din pământul Lakota urma să fie vândut. Datorită statorniciei sale și a lui Sitting Bull, agenții guvernamentali au obținut semnăturile necesare pentru aprobare doar prin subterfugiu, precum utilizarea semnăturilor copiilor. Red Cloud a negociat ferm cu agenți indieni precum Dr. Valentine McGillycuddy⁠(d).

Red Cloud a încetat din viață în rezervația Pine Ridge în 1909, la vârsta de 83 e ani, și a fost înmormântat acolo, în cimitirul care astăzi îi poartă numele. A fost unul dintre ultimele căpetenii importante ale poporului Lakota, care au luat parte la Războaiele Amerindiene. Acesta ar fi susținut la bătrânețe că „[americanii] ne-au făcut multe promisiuni, mai multe decât pot să-mi amintesc. Dar au respectat doar una singură -- Au promis că ne vor lua pământul... și ni l-au luat”.[15]

Moștenirea modificare

 
Bustul căpeteniei Red Cloud în cadrul Nebraska Hall of Fame.

Vestea morții lui Red Cloud a apărut în toate marile ziare din întreaga țară. Articolul din The New York Times menționa în mod eronat că era liderul tuturor triburilor Sioux, dar remarca în același timp că a fost un bun conducător și diplomat. Deși era o căpetenie importantă, triburile Lakota erau autonome și nu au avut niciodată un lider general.[16][17][18]

Red Cloud a fost cel mai fotografiat amerindian al secolului al XIX-lea.[19] Există 128 de fotografii cunoscute cu acesta.[19] A fost fotografiat pentru prima dată în 1872 în Washington D.C. de Mathew Brady⁠(d), chiar înaintea unei întâlniri cu președintele Grant. Red Cloud a fost fotografiat și de Edward S. Curtis⁠(d).

În 2000, a fost introdus postum în Nebraska Hall of Fame⁠(d).[20] De asemenea, a fost onorat de Serviciul Poștal al Statelor Unite cu un timbru poștal de 10 ¢, care îi poartă chipul.[21]

În 1871, orașul Red Cloud, Nebraska⁠(d) a fost numit în onoarea sa.[22]

Theodore Sorensen⁠(d) a scris în lucrarea Kennedy că președintele John F. Kennedy a luat în considerare botezarea unui submarin cu rachete balistice⁠(d) cu numele căpeteniei, însă Pentagonul s-a împotrivit, deoarece denumirea ar putea fi interpretată în mod greșit ca fiind pro-comunistă.[23] Deși Red Cloud nu era comunist, la începutul anilor 1960, culoarea roșie reprezenta comunismul.

Moss Icon⁠(d), o formație de post-hardcore din Annapolis, și-a lansat EP-ul Mahpiua Luta 7 în 1989. Versurile piesei lor din 1992 - „Sioux Day” - conțin referiri repetate la Red Cloud.

Descendenți modificare

Urmașii lui Red Cloud au continuat să fie aleși în funcția de căpetenie a poporului Lakota:

  • Jackson „Jack” Red Cloud,[24] (c. 1858–1918) lider al Oglala Lakota 1909–1918.
  • James Henry Red Cloud (1877–1960)[25] lider al Oglala Lakota 1918–1960
  • Charles Red Cloud[26] (1884–1980) (fratele lui James Henry Red Cloud), liderul Oglala Lakota 1960–1979
  • Oliver Red Cloud⁠(d) (1919–2013)[27] (fiul lui Charles Red Cloud), liderul Oglala Lakota (1979–2013).[28] Făcea parte din a patra generație de descendenți direcți ai lui Red Cloud. A fost președinte al Black Hills Sioux Nation Treaty Council.

Note modificare

  1. ^ a b c d „Red Cloud”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Red Cloud, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b Red Cloud, Nationalencyklopedin, accesat în  
  4. ^ a b RED CLOUD, Encyclopædia Universalis, accesat în  
  5. ^ LIBRIS, , accesat în  
  6. ^ „Red Cloud”. New Perspectives of the West. PBS / WETA. Accesat în . 
  7. ^ Drury, Bob (). The Heart of Everything That Is. Simon & Schuster. pp. 60, 74. ISBN 978-1-4516-5466-0. 
  8. ^ Drury, Bob (). The Heart of Everything That Is. Simon & Schuster. pp. 60, 74. ISBN 978-1-4516-5466-0. 
  9. ^ Viola, Herman J. (). Trail to Wounded Knee: The Last Stand of the Plains Indians 1860–1890. Washington, DC: National Geographic Society. ISBN 9780792282235. 
  10. ^ Eastman, Charles A. (). Indian Heroes and Great Chieftains. 
  11. ^ Griske, Michael (). The Diaries of John Hunton. Heritage Books. pp. 64–69. ISBN 978-0-7884-3804-2. 
  12. ^ Waltmann, Henry George (1962). "The Interior Department, War Department and Indian Policy, 1865-1887". D.Phil. dissertation. Department of History, University of Nebraska-Lincoln, p. 269 [pdf 281]. Retrieved December 10, 2019.
  13. ^ Enochs, Ross (). The Jesuit Mission to the Lakota Sioux: Pastoral Theology and Ministry, 1886–1945. Rowman & Littlefield. p. 26. ISBN 9781556128134. 
  14. ^ „The Dawes Act”. www.nps.gov/. Accesat în . 
  15. ^ „Native American Words”. Tsa-la-gi-ti-a-ye-li. Tammy Knott. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Red Cloud, Sioux Chief, Dead; Old Indian Warrior Caused The Massacre Of Fort Phil Kearney”. The New York Times. . Accesat în . 
  17. ^ „Red Cloud Gone to Final Rest”. Boston Globe. . Arhivat din original la . Accesat în . Famous Sioux Chief Lived to be 89. Rated as the Wiliest Enemy of Whites in Modern Times. Cornered in 1869, Friendly, as a Rule, Ever Since. Red Cloud, the famous old Sioux Indian chief, is dead, according to Supt Brennan of the Pine Ridge Indian agency, who is in Washington, attending the meeting of those interested in the education of the ... 
  18. ^ „Red Cloud Dead”. Hartford Courant. . Arhivat din original la . Accesat în . Famous Sioux Indian Chief Was 86 Years Old. Red Cloud the famous old Sioux Indian chief is dead. This information was received today by Superintendent Brennan of the Pine Ridge Indian agency, who is in Washington attending the meeting of those interested in the education of the Indian. 
  19. ^ a b Broache, Anne (iunie 2005). „Chief Lobbyist”. Smithsonian. pp. 21–22. 
  20. ^ „Nebraska Hall of Fame: Red Cloud”. history.nebraska.gov. Accesat în . 
  21. ^ „Red Cloud”. postalmuseum.si.edu. Accesat în . 
  22. ^ „History of Red Cloud”. visitredcloud.com. Accesat în . Garber and a group of local business men named the town Red Cloud in honor of the chief of the Oglala tribe of the Teton-Lakota Sioux. Though named for the Sioux leader, Red Cloud is located in what is known traditionally as Pawnee/Otoe territory; there is no evidence of Sioux having been in this area. 
  23. ^ TED SORENSEN (). Kennedy. Harper Collins. One evening, for example, he was absorbed in the task of selecting names for new Polaris submarines. He was amused that the Quakers had objected to William Penn, a pacifist hero, and that the Pentagon had objected to those Indian chiefs who had fought against the U.S. The Navy felt that the name of Chief Red Cloud had particularly unfortunate international connotations. 
  24. ^ death date and English first name detailed on the tombstone at Holy Cross Cemetery, Pine Ridge, SD
  25. ^ death date detailed on the tombstone at Holy Cross Cemetery, Pine Ridge, SD
  26. ^ birth and death date detailed on the tombstone at Holy Cross Cemetery, Pine Ridge, SD
  27. ^ tombstone at Holy Cross Cemetery, Pine Ridge, SD
  28. ^ „Oliver Red Cloud Obituary”. legacy.com. Pine Ridge, South Dakota. Associated Press. . Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Drury, Bob; Clavin, Tom (2013). The Heart of Everything That Is: The Untold Story of Red Cloud, An American Legend. Simon & Schuster. ISBN 9781451654660.
  • Allen, Charles Wesley; Red Cloud; Deon, Sam (1997). Autobiography of Red Cloud: War Leader of the Oglalas. Globe Pequot Press. ISBN 978-0-917298-50-9.
  • Olson, James C. (1975). Red Cloud and the Sioux Problem. University of Nebraska Press. ISBN 9780803258174.

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Red_Cloud&oldid=15614726