Wikipedia

Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei

Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei (în catalană Referèndum d'autodeterminació de Catalunya) a fost un referendum pentru determinarea „viitorului politic al Cataloniei”,[1] programat să aibă loc pe 9 noiembrie 2014. După constrângeri din partea conducerii centrale a Spaniei, în cele din urmă, în locul referendumului a avut loc un proces (sondaj) participativ asupra viitorului politic al Cataloniei (în spaniolă proceso participativo sobre el futuro político de Cataluña, în catalană procés de participació ciutadana sobre el futur polític de Catalunya), fără valoare juridică.[2]

Buletinul de vot (în catalană și spaniolă)
Localizarea Cataloniei (verde închis) în Spania (verde deschis) și Europa.
Asociația municipalităților pentru Independență
Rezultatele votului de "Declarație a suveranității" în Parlamentul Catalan, 23 ianuarie 2013

La plebiscit (sondaj) s-a pus următoarea întrebare ce constă din două secțiuni:

„Doriți ca, Catalonia să devină stat?”
„În cazul unui răspuns afirmativ, doriți ca acest stat să fie independent?”.[3][4]

Guvernul catalan a anunțat că la procesul particopativ au votat 2.305.290 de persoane,[5] dar nu a anunțat rata de participare a populației în procente. Prezența la vot estimativă publicată de mass-media variază între 37,0% [6][7][8] și 41,6%.[9]

80,8% din voturi sunt pentru opțiunea Da-Da, 10,1% — Da-Nu, 4,5% — opțiunea Nu.

Ținerea unui referendum referitor la „viitorul politic al Cataloniei” în 2014 a fost unul din obiectivele acordului de guvernare ratificat de Artur Mas de la alianță politică Convergență și Uniune (CiU) și Oriol Junqueras de la Stânga Republicană a Cataloniei (ERC) pe 18 decembrie 2012,[10][11][12][13] în urma căruia Artur Mas a fost votat Președinte al Cataloniei pentru al doilea termen.

Pe 19 septembrie 2014, Parlamentul Catalan a aprobat ținerea referendumului de independență.[14] Opt zile mai târziu, Artur Mas a anunțat că plebiscitul va avea loc pe 9 noiembrie 2014.[15] În aceeași zi conducerea Spaniei a anunțat că va bloca procesul printr-un apel la Curtea Constituțională a Spaniei.[16] Curtea Constituțională a decis să audieze poziția Guvernului Spaniei pe 29 septembrie 2014 și provizional a suspendat plebiscitul.[17] Tot atunci Guvernul Catalan a anunțat suspendarea temporară a campaniei pentru referendum.[18]

Pe 14 octombrie, Artur Mas a propus un „proces de participare cetățenească” ca o alternativă pentru referendumul original.[19] Conducerea Spaniei a anunțat că va bloca și acest efort prin apel la Curtea Constituțională, care a programat audierea cazului pe 4 noiembrie 2014 și provizional a suspendat procesul. Guvernul Cataloniei, totuși, nu a cedat, forțând desfășurarea procesului în pofida deciziei Curții Constituționale.[20]

Eligibilitate

modificare

Procesul participativ nu a avut un electorat oficial stabilit.[21] La vot au fost așteptate persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani împliniți la data de 9 noiembrie 2014, care satisfac oricare din următoarele criterii:[22]

  • Este cetățean al Spaniei și în buletinul de identitate este indicat faptul că persoana este rezident în Catalonia;
  • Este cetățean al Spaniei care locuiește peste hotare și este îmregistrat ca „Catalan de pretutindeni” sau „Spaniol de pretutindeni” cu legătură către o municipalitate catalană;
  • Toți cetățenii non-spanioli care pot demonstra că sunt rezidenți în Catalonia.

Catalanii rezidenți în alte regiuni ale Spaniei și spaniolii ce locuiesc în Catalonia dar nu sunt rezidenți ai acesteia, nu au putut vota.

Estimările numărului de persoane eligibile la vot variază între 5,4 milioane[23] și 6,2 milioane.[24][25]

Reacții

modificare

Poziția Spaniei

modificare

Guvernul Spaniei a declarat că „nu va admite” și „nu va negocia” un vot asupra autodeterminării Cataloniei.[26][27]

  • Mariano Rajoy, Prim-ministru al Spaniei: „Vreau să spun cu toată claritatea că această consultare nu va avea loc”.[27][28] „Orice discuție sau dezbatere asupra acestui fapt nu își are locul”.[29][30]

Reacția internațională

modificare
Organizații
  •   Organizația Națiunilor Unite — În aprilie 2013, Secretarul General al ONU Ban Ki-moon a afirmat la o conferință de presă că „Toate aceste probleme dintre țări și în țări trebuie să fie rezolvate pe cale pașnică, prin dialog, respectând aspirațiile adevărate ale popoarelor implicate.”[31]
  •   Uniunea Europeană — purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că dacă Catalonia se va separa de Spania, ea automat va părăsi Uniunea Europeană: „Un stat independent, datorită independenței sale, va deveni o țară terță față de UE și din ziua independenței tratatele UE nu se vor mai aplica”.[32]
  •   NATO — purtătorul de cuvânt al NATO a declarat că o țară independentă nu va fi automat parte a organizației, spunând „pentru ca o țară anumită să fie inclusă în alianță, este necesar consensul tuturor aliaților NATO”.[33]
State
  •   Letonia — Prim-ministrul Valdis Dombrovskis: „Dacă există o voință clară a poporului și o cerere clară pentru un referendum, cu siguranță se merită să se acorde atenție și să se ia în considerație opțiunile cu privire la modul de abordare”.[34]
  •   Lituania — Prim-ministrul Algirdas Butkevičius: „Fiecare țară trebuie să-și găsească propria cale și are dreptul la autodeterminare”.[35]
  •   Franța — Ministrul de Interne Manuel Valls (de origine catalan), a anunțat în ianuarie 2014 că el nu este de acord cu „procesul care este în curs de desfășurare în Catalonia.” Și a reafirmat că el este „neliniștit”, în privința referendumului.[36]
  •   Regatul Unit — Prim-ministrul David Cameron: „În cele din urmă nu cred că este corect de a se încerca să se ignore aceste probleme ce țin de naționalitate, independență, identitate... Cred că este corect de a-ți aduce argumentele tale, a le prezenta și apoi să leși oamenii să decidă. Dar asta e modul în care vreau să fac lucrurile în Regatul Unit. N-aș îndrăzni niciodată să le spun oamenilor din Spania cum să facă față acestor provocări ei înșiși; este o problemă pentru guvernul spaniol și prim-ministrul spaniol.”[37]
  •   Statele Unite — Caitlin Hayden, vice-purtătoarea de cuvânt și secretara de presă a Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite; răspunsul oficial al Casei Albe a Statelor Unite (ca răpuns unie petiții adresate pe internet Casei Albe, susținută de 30.000 de semnatari): „Statele Unite recunoaște cultura și tradițiile unice din regiunea catalană, dar consideră că statutul Cataloniei este o chestiune internă a Spaniei. Suntem încrezători că Guvernul și poporul din Spania vor rezolva această problemă în conformitate cu legile și Constituția lor.”[38]

Sondaje de opinie

modificare

Atitudini în Catalonia

modificare

Sondaje cu întrebările de la referendum

modificare

Sondaje cu întrebările exacte de la referendum.

Data
publicării		 Organizator Da/Da Da/Nu Da/Nedecis Nu Nedecis/Abținere
Mar 2014 El Periódico de Catalunya 46.1% 4.4% 2.8% 31.9% 14.8%
Feb 2014 8 al dia 40.7% 3.8% 3.5% 24.4% 27.5%
Dec 2013 La Vanguardia 44.9% 8.4% - 36.6% 10.1%
Dec 2013 El Mundo 35.2% 5.5% 2.3% 39.1% 17.9%
Dec 2013 El Periódico de Catalunya 44.1% 5.8% 2.4% 30.4% 17.3%

Sondaje de termen scurt

modificare
Data
publicării		 Organizator Susțin Resping Nedecis Diferență
Sep 2013 Cadena SER Arhivat în , la Wayback Machine. 52.3% 24.1% 23.6% 28.2%
Jun 2013 Centre d'Estudis d'Opinió Arhivat în , la Wayback Machine. 55.6% 23.4% 21% 32.2%
May 2013 El Periódico de Catalunya 57.8% 36% 6.2% 21.8%
Feb 2013 Centre d'Estudis d'Opinió 54.7% 20.7% 24.6% 34%
Sep 2012 Telecinco (GESOP) 50.9% 18.6% 30.5% 32.3%
Jul 2013 Diari Ara 50.4% 23.8% 25.8% 26.6%
Jun 2012 Centre d'Estudis d'Opinió 51.1% 21.1% 27.8% 30%
Mar 2012 Centre d'Estudis d'Opinió Arhivat în , la Wayback Machine. 44.6% 24.7% 30.7% 19.9%
Jan 2012 El Periódico de Catalunya 53.6% 32% 14.4% 21.6%

Sondaje de termen lung

modificare

Întrebarea: „Personal, susțineți sau respingeți faptul ca Catalonia să devină independentă?”.

Data
publicării		 Organizator Susțin Resping Nedecis Diferență
2011 Institut de Ciències Polítiques i Socials 41.4% 22.9% 35.7% 18.5%
1996 Centro de Investigaciones Sociológicas Arhivat în , la Wayback Machine. 33.6% 53.5% 13.1% 19.9%

Rezultate

modificare

Guvernul catalan a anunțat că la procesul particopativ au votat 2.305.290 de persoane,[5] dar nu a anunțat rata participării (sub formă de procentaj).

Prezența la vot estimativă publicată de mass-media variază între 37,0% [6][7][8] și 41,6%.[9]

80,8% din voturi sunt pentru opțiunea Da-Da, 10,1% — Da-Nu, 4,5% — opțiunea Nu.

Opțiune Vot Procentaj
Da – Da 1.861.753 80,76%
Da - Nu 232.182 10,07%
Da - gol 22.466 0,97%
Nu 104.772 4,54%
Vot alb 12.986 0,56%
Altele 71.131 3,09%

Prezența a variat considerabil în cele 41 de districte administrative ale Cataluniei. În 12 districte prezența a fost de peste 50%, iar în două dintre ele a fost sub 25%. Proporția votului Da-Da din totalul electoratului a variat între 12,9% (Val d'Aran) și 56,9% (Priorat). În cel mai populat district (Barcelonès) prezența la vot a fost de 32,5% iar proporția pentru opțiunea Da-Da a atins cifra de 24,9%.[39]

După district

modificare

Mai jos este un tabel ce prezintă rezultatele referendumului (sondajului) după district.

Autoritate locală[40] Voturi „Da-Da” Voturi „Yes-No” Voturi „No” Da-Da (%) Da-Nu (%) Nu (%) Voturi valide
Alt Camp 15,012 846 519 94.55% 5.34% 3.27% 15,877
Alt Empordà 36,131 2,349 1,474 90.43% 5.89% 3.69% 39,954
Alt Penedès 36,648 2,846 1,227 90.00% 6.99% 3.01% 40,721
Alt Urgell 6,854 485 203 90.88% 6.43% 2.69% 7,542
Alta Ribagorça 1,033 150 60 83.11% 12.07% 4.83% 1,243
Anoia 33,365 3,077 1,705 87.46% 8.07% 4.47% 38,147
Bages 62,593 4,561 2,457 89.92% 6.55% 3.53% 69,611
Baix Camp 44,779 4,074 2,477 87.24% 7.94% 4.83% 51,330
Baix Ebre 23,435 1,638 962 90.01% 6.29% 3.70% 26,035
Baix Empordà 39,586 2,469 1,326 91.25% 5.69% 3.06% 43,381
Baix Llobregat 142,611 30,329 14,945 75.90% 16.14% 7.95% 187,885
Baix Penedès 17,753 1,977 1,240 84.66% 9.43% 5.91% 20,970
Barcelonès 479,315 84,171 32,475 80.43% 14.12% 5.50% 595,961
Berguedà 18,706 612 287 95.41% 3.12% 1.46% 19,605
Cerdanya 5,554 389 191 90.54% 6.34% 3.11% 6,134
Conca de Barberà 9,047 388 197 93.93% 4.03% 2.05% 9,632
Garraf 32,730 4,268 1,400 85.24% 11.12% 3.65% 38,398
Garrigues 8,836 396 152 94.16% 4.22% 1.62% 9,384
Garrotxa 23,652 789 377 95.30% 3.18% 1.52% 24,818
Gironès 59,374 3,723 1,687 91.65% 5.75% 2.64% 64,784
Maresme 123,179 13,236 5,013 87.10% 9.36% 3.54% 141,428
Montsià 19,256 1,445 921 89.06% 6.68% 4.26% 21,622
Noguera 14,511 758 398 92.62% 5.84% 2.54% 15,667
Osona 68,233 2,616 1,076 94.87% 3.64% 1.50% 71,925
Pallars Jussà 4,981 272 114 92.81% 5.07% 2.12% 5,367
Pallars Sobirà 2,738 156 52 92.94% 5.23% 1.77% 2,946
Pla d'Urgell 13,817 699 398 92.64% 5.23% 2.67% 14,914
Pla de l'Estany 14,187 483 177 95.55% 3.25% 1.19% 14,847
Priorat 4,887 177 82 94.97% 3.44% 1.59% 5,146
Ribera d'Ebre 8,841 531 119 93.15% 5.59% 1.25% 9,491
Ripollès 11,762 534 288 93.47% 4.24% 2.89% 12,584
Segarra 7,715 396 199 92.84% 4.77% 2.39% 8,310
Segrià 54,538 5,545 2,843 86.67% 8.81% 4.52% 62,926
Selva 45,249 3,294 1,871 89.75% 6.53% 3.71% 50,414
Solsonès 5,572 289 106 93.38% 4.84% 1.78% 5,967
Tarragonès 42,472 5,635 3,971 81.55% 10.82% 7.63% 52,078
Terra Alta 4,404 282 184 90.43% 5.79% 3.78% 4,870
Urgell 14,023 701 328 93.16% 4.66% 2.18% 15,052
Val d'Aran 1,091 241 223 70.16% 15.50% 14.34% 1,555
Vallès Occidental 199,433 32,402 14,254 81.04% 13.67% 5.79% 246,089
Vallès Oriental 103,850 12,959 6,047 84.53% 10.55% 4.92% 122,856
Catalonia 1,861,753 232,182 104,772 84.67% 10.56% 4.77% 2,198,707

Reacții

modificare

Președintele catalan Artur Mas a declarat că votul a fost „o lecție de democrație”. Prim-ministrul Spaniei, Mariano Rajoy, a numit procesul un „mare eșec” deoarece „două treimi din catalani nu au participat” și a afirmat că procesul a violat dispoziția Curții Constituționale.[41]

Vezi și

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ „Procés de convocatòria de la consulta sobre el futur polític de Catalunya” (PDF) (în catalană). Accesat în . 
  2. ^ „9N/2014”. Government of Catalonia. Accesat în . 
  3. ^ Catalan President Mas: "The country's good sense has made it possible to come to a consensus and agree on an inclusive, clear question, which enjoys broad support", Government of Catalonia.
  4. ^ Political parties announce date for vote on Catalonia independence, CNN.
  5. ^ a b Generalitat de Catalunya (). http://www.participa2014.cat/resultats/dades/en/escr-tot.html http://www.participa2014.cat/resultats/dades/ca/escr-tot-resum.html. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor); Legătură externa în |website= (ajutor)
  6. ^ a b „1,8 millones de personas votan por la independencia catalana en el 9-N”. El País. . Accesat în . 
  7. ^ a b http://www.economist.com/blogs/charlemagne/2014/11/catalonias-independence-vote The Economist
  8. ^ a b „The 9 November poll in Catalonia”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b „Catalonia vote: No smiles for Spain”. BBC News. . Accesat în . 
  10. ^ „CIU and ERC came to an agreement in Catalonia: Referendum in 2014” (în catalană). VilaWeb. . Accesat în . 
  11. ^ Separatist Catalan Parties Announce Alliance The New York Times, 18 December 2012
  12. ^ Agreement in Catalonia on date of independence referendum Arhivat în , la Wayback Machine. Euronews, 19 December 2012
  13. ^ Catalonia referendum set for 2014 Financial Times, 19 December 2012
  14. ^ „Catalan parliament approves independence vote”. BBC. . Accesat în . 
  15. ^ „Catalonia president signs independence referendum decree”. BBC. . 
  16. ^ Manetto, Francesco (). „Sáenz de Santamaría: "Lamentamos profundamente el error de Mas"”. El País. Accesat în . 
  17. ^ „Spain higher court suspends Catalonia vote”. . Accesat în . 
  18. ^ „Spain's Constitutional Court suspends Catalan independence referendum”. . 
  19. ^ „'Citizen participation' proposed for cancelled Catalonia referendum”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Catalonia maintains November vote despite new suspension of process”. . 
  21. ^ Noguer, Miguel (). „La Generalitat asume que solo los independentistas votarán el 9-N”. El País. Accesat în . 
  22. ^ „Participa2014. Com puc participar?”. Accesat în . 
  23. ^ „Resultados del 9N: El apoyo a la independencia logra el 81% de los votos, por un 10% del 'sí-no'”. La Vanguardia. Accesat în . 
  24. ^ „El 'sí-sí' a la independencia vence con el 80,7% de los votos del 9-N”. El Mundo. Accesat în . 
  25. ^ „1,6 millones de personas votan por la independencia catalana en el 9-N”. El País. . Accesat în . 
  26. ^ Spain to block Catalonia independence referendum, BBC World.
  27. ^ a b c „The Spanish Government "will not allow" and "will not negotiate" on Catalonia's self-determination vote”. VilaWeb. . Accesat în . 
  28. ^ „The Spanish Government "will not allow" and "will not negotiate" on Catalonia's self-determination vote”. Catalan News Agency. . Accesat în . 
  29. ^ a b „Spain rejects Catalonia referendum bid”. Al Jazeera. . Accesat în . 
  30. ^ „Rajoy insists he will not negotiate on Catalonia's self-determination”. Catalan News Agency. . Accesat în . 
  31. ^ „Secretary-General's remarks at press conference with Prime Minister Antoni Martí of Andorra”. Andorra: United Nations. . Accesat în . 
  32. ^ „Brussels says an independent Catalonia would need to leave EU”. Euractiv.com. Accesat în . 
  33. ^ Source: El Pais - Wed 4 Dec 2013 (). „Idea of an independent Catalonia gets a NATO no-go | Tumbit News Story”. Tumbit.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Letonia abre la puerta a reconocer una Catalunya independiente”. La Vanguardia (în spaniolă). . 
  35. ^ „El primer ministre lituà: "Cada país ha de trobar el seu propi camí i té dret a l'autodeterminació"”. Catalan News Agency. . 
  36. ^ „Manuel Valls: «M'inquieta el referèndum català» | Nació Digital”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Catalan News Agency - David Cameron: "let the people decide" and do not "ignore questions of nationality, independence, identity"
  38. ^ „Our response to the people of Catalonia”. whitehouse.gov. Accesat în . 
  39. ^ „El entorno de Barcelona frena la independencia”. El País. . Accesat în . 
  40. ^ „9N|2014”. Participa2014. . Accesat în . 
  41. ^ „Las principales frases de Rajoy”. El País. . Accesat în . 

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Referendumul_pentru_autodeterminarea_Cataloniei&oldid=16507976