Regiunea Omsk

Regiunea Omsk este un teritoriu din Rusia cu statut de subiect federal, localizat în sud-

Regiunea Omsk
Омская область
—  regiune  —
Drapel Stemă
Regiunea Omsk (Rusia) Poziția geografică în Rusia
Coordonate: 56°13′00″N 73°16′00″E ({{PAGENAME}})
Țară	Rusia
Atestare	7 decembrie 1934
Reședință	Omsk
Guvernare
-  Gubernator Omskoi oblasti[*][[Gubernator Omskoi oblasti |​]]	Aleksandr Leonidovici Burkov[*][[Aleksandr Leonidovici Burkov (politician rus)|​]] (Rusia Justă - Pentru Adevăr)
Suprafață
- Total	139,7 km²
Populație (2010)
- Total	1.977.665 locuitori
- Densitate	14,16 loc./km²
Fus orar	ora Omskului[*]​
Nr. de înmatriculare	55
Prezență online
http://www.omskportal.ru/ GeoNames OpenStreetMap relation
Poziția localității Regiunea Omsk

msk

• Limbă
• Urmărește
• Modificare

Omsk
Омск
—  entitate administrativ-teritorială a Rusiei, oraș[*], mare oraș și oraș cu milioane de locuitori[*]  —
Drapel Stemă
Omsk Omsk (Rusia) Poziția geografică
Coordonate: 54°59′N 73°23′E / 54.98°N 73.38°E
Țară	Rusia
Regiune	Regiunea Omsk
Atestare	2 august 1716
Guvernare
- Primar	Oksana Fadina[*] ( RU, 8 decembrie 2017)
Suprafață
- Total	572 km²
Altitudine	90 m.d.m.
Populație
- Total	1.166.092 locuitori
- Densitate	1.968 loc./km²
Fus orar	UTC+6
Cod poștal	644000–644960
Prefix telefonic	3812
Localități înfrățite
- 29 orașe înfrățite	listă
Cod local
Cod zonal	+7-3812
Prezență online
http://www.admomsk.ru/ GeoNames OpenStreetMap
Poziția localității Omsk
Modifică date / text

Omsk (în rusă Омск) este un oraș din regiunea Omsk, Rusia, cu o populație de circa 1,2 milioane locuitori (în 2014). Distanța între Omsk și Moscova este de 2.700km. Coordonatele sale geografice sunt 54º59’N 73º22’ E. Pe timpul epocii Rusiei imperiale ,orașul era reședința guvernatorului general al Siberiei Occidentale și, pe urmă, guvernatorullui general al Stepelor. Pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitala Rusiei pe timpul războiului civil din anii 1918-1919. Omsk e centrul administrativ al cazacilor din Siberia, sediul Episcopiei din Omsk și Tara.

Așezare geograficăModificare

exemplu, noi avem deja toate elementele explicitate sub forma de cuvinte si avem GCL care le integreaza in mod logic.

Un mesaj este deci integrat de creier sub forma unui model simbolic. De data asta stabilitatea se verifica prin logica. Un model trebuie sa fie logic pentru a fi stabil (inteles).

Exemplu: Propozitia "marul cade din pom". Avem elementul simbolic "mar" si elementul simbolic "pom". Relatia intre aceste elemente este data de verbul "cade". Intrucit pe model imagine avem deja modelul unui mar care cade din pom, acest model simbolic ["mar", "cade", "pom"] este dublat de un model imagine. In acest fel, logica a aparut in actiunea de translatare a modelelor imagine in modele simbolice. Odata ce un model imagine este stabil in baza legilor armoniei, modelul simbolic asociat va fi stabil in baza legilor logicii. Aici, asa cum se vede, avem o definitie implicita a logicii. Nu stiu daca se poate explica/defini logica si in alt fel.

Se reaminteste ca stabilitatea unui model inseamna ca, oricare ar fi simularile facute pe model, absolut toate trebuie obligatoriu sa reconfirme absolut toate datele despre model.

In sectiunea care urmeaza voi prezenta in detaliu diferentele intre creierul animal si uman, in baza unei ipotetice evolutii de la creierul animal la cel uman.

CREIERUL UMAN FATA DE CREIERUL ANIMAL Desi procesul de interactie intre un creier si realitatea externa are loc pe baza a doua functii independente (ale modelelor M si ale modelelor ZM), peste tot se va vorbi despre acest proces ca si cind ar fi un singur proces. Asta este asa si pentru a nu complica descrierea dar si pentru ca aceste doua procese (M-ZM) sunt strins corelate.

Pentru orice fel de realitate externa, creierul va face un model imagine. Aceasta functie este in principiu identica la oameni si la animale.

In realitatea externa se pot intilni foarte multe elemente asemanatoare.

De exemplu, un ciine ar trebui sa construiasca multe modele YM ale altor ciini cu care trebuie sa interactioneze.

Aceste multe modele asemanatoare incarca creierul cu o cantitate imensa de informatie inutila (un model YM pentru fiecare ciine intilnit, in acest exemplu).

Primul nivel de evolutie al creierului este constructia de modele concept. Un model concept este un model simplificat. El se potriveste, in mod aproximativ, la foarte multe elemente asemanatoare. In loc sa se construiasca un model imagine pentru fiecare element asemanator intilnit, se va construi un singur model concept, urmind ca fiecarui element particular sa-i fie atasate (in M-ZM) informatii particulare de identificare/particularizare.

Observatie: aparitia modelelor concept nu inseamna' ca modelele imagine pure nu mai sunt utilizate. Modelele imagine pure sunt cele care sunt asociate numai cu o singura entitate din realitatea externa si ele se construiesc pentru situatii speciale. De exemplu, un pui de ciine ar putea sa aiba un model pur imagine al mamei lui.

Modelele concept cresc viteza de operare a modelelor M (din cauza modelelor YM simplificate) si reduc foarte mult efortul unui creier de a intelege realitatea externa (scade drastic cantitatea de informatie care trebuie prelucrata). Acesta este nivelul 1 de evolutie, atins, probabil, de toate animalele.

Urmatorul nivel al evolutiei este constructia de "etichete" care sa activeze direct un model ZM, folosind informatii foarte simplificate date de modelele M. Acesta este nivelul 2. Pentru animale, aceste etichete sunt de obicei modele imagine de tip sonor sau olfactiv (termenul "imagine" este asociat peste tot in aceasta teorie, cu orice fel de informatie de tip analogic inclusiv sunete sau mirosuri).

Astfel, atunci cind un model M contine o informatie de tip eticheta, un model ZM se activeaza fara a astepta ca modelul M sa construiasca un model preliminar complet. Modelul ZM care se activeaza poate sau nu sa fie legat de modelul ZM- local, asociat lui M.

Exemplu: multe animale lasa anumite substante cu mirosuri specifice in diverse locuri. Alt animal poate simti acest miros si va activa un model ZM asociat (daca acest model exista'). Acest model ZM nu este asociat direct cu modelele M-ZM active in acel moment.

Astfel, etichetele permit aparitia unei forme primitive de comunicatie, bazata pe modele imagine. Comunicatia bazata pe modele imagine se intilneste si la oameni. Ea are importanta practica doar in situatii foarte bine definite. De foarte multe ori acest fel de comunicatie primitiva, bazata pe modele imagine, este imprecisa sau ambigua.

Aici este de observat un detaliu foarte important. O eticheta, asa cum a fost deja descrisa, este de obicei, la rindul ei, un model. Perceperea unui miros sau a unui sunet se face prin constructia unui model imagine de tip M. Acest model M va cauta un model YM compatibil (asemanator) cu el, care va fi astfel activat. De cite ori o informatie venita din exterior va genera activarea unui model de tip eticheta, acesta, la rindul lui, va activa unul sau mai multe modele specifice de tip ZM, cu bataie lunga. Modelele ZM astfel activate ii vor permite acelui animal sa inteleaga realitatea externa inainte ca modelele normale M-ZM-local sa inteleaga ce se intimpla'.

Acesta este cel mai inalt nivel atins de animale.

Evolutia catre eficientizarea activitatii creierului continua cu urmatorul nivel atins numai de oameni.

Am aratat ca, in cazul animalelor, o anumita informatie (de tip eticheta) poate sa activeze un anumit model ZM, indiferent de modelul ZM local. Urmatorul pas catre eficientizare, atins numai de oameni, este ca o anumita eticheta nu va mai activa modelul ZM asociat ci numai un numar limitat de adevaruri ale lui.

Aici este un punct critic. El trebuie tratat cu grija deoarece aici ne aflam la bariera trecuta de oameni si pe care nici un animal nu a putut vreodata s-o treaca.

Deci, exista' un model ZM si o "eticheta" asociata lui. Problema este de a asocia eticheta la o cantitate minima de informatie din modelul imagine asociat. Aceasta cantitate minima de informatie poate fi obtinuta sub forma unor adevaruri generate de acel model imagine. Intrucit un model imagine genereaza adevaruri imagine, problema este de a avea o functie total noua', care sa utilizeze o informatie data de un model imagine sub un alt mod de inregistrare.

Teoria nu poate in nici un fel preciza cum este implementata aceasta functie care nici macar nu poate fi definita complet. Totusi, un model fundamental, cum este acesta, nu se preocupa prea mult de implementarea tehnologica a functiei.

Teoria spune ca "eticheta" va fi asociata numai cu o colectie de adevaruri si nu cu tot modelul. In acest fel, "etichetele" care sunt asociate cu o colectie de adevaruri, vor deveni elementele unui nou tip de model si anume modelul simbolic. Etichetele vor deveni cuvinte si vor fi asociate cu o colectie de adevaruri ale modelului imagine asociat. Aceste adevaruri vor constitui definitia simbolica a cuvintului.

Asa cum am aratat, aici este un punct critic. Adevarurile generate de un model imagine sunt adevaruri imagine. De exemplu, un animal simte un miros. Mirosul poate fi asociat de acel animal cu hrana sau cu pericolul. Mirosul va activa deci un model ZM asociat lui. Este usor, pentru noi oamenii sa intelegem asta dar pentru un animal acel miros specific (acel adevar imagine) va activa alt model imagine si asta e tot.

Pe model simbolic, adevarurile imagine ar trebui inregistrate si generate intr-un mod diferit. Aici se poate vedea deci o "distorsiune" a procesului evolutiv dar accentuez ca aici incerc doar sa vad daca exista' sau nu o cale de a trece de la modele imagine la modele simbolice. Teoria nu sustine si nu interzice trecerea de la modele imagine la modele simbolice. In definitiv, daca aparitia modelelor simbolice a rezultat sau nu prin evolutie este o problema exterioara teoriei. Teoria arata' precis nivelele indiferent daca se poate trece sau nu de la un nivel la altul prin evolutie sau prin alte procedee nespecificate. Problema este reluata la capitolul urmator.

Deci, pe nivelul 3, un element (cuvint) al unui model simbolic va avea atasat lui atit modelul imagine cit si o definitie (o colectie de adevaruri simbolice generate de model). Totusi, asa cum am mai accentuat, modul de inregistrare a acestor adevaruri pe model simbolic este diferit de modul de inregistrare a lor in cadrul modelului imagine.

Functia fundamentala de operare cu modele imagine nu este pierduta dar nu mai este absolut necesara (ea se poate activa doar daca este nevoie). Deci, la acest nivel 3 de evolutie, elementele simbolice (cuvintele) nu vor mai activa modele ci numai anumite adevaruri ale modelului imagine cu care sunt de asemenea atasate. Acest nivel este nivelul minim pentru ca un creier sa fie considerat ca fiind creier de om. Nici un animal nu a reusit sa atinga inca acest nivel.

De exemplu, cind folosim cuvintul "ciine" este foarte probabil sa activam unul sau chiar mai multe modele imagine. Totusi, nu mai este necesar ca aceste modele sa fie activate asa cum se intimpla', de exemplu, in propozitia: "Merg la padure cu pusca si cu ciinele". Desi am folosit 3 elemente care, fiecare in parte, are in spate un model, noi nu am activat nici unul dintre ele. Fiecare element este definit numai ca o colectie de proprietati ale modelului atasat, fara activarea modelului. Propozitia in asamblu are o semnificatie suficient de clara, bazata pe logica, pentru ca, la acest nivel, sa nu fie nevoie sa activam nici un model imagine. Modelele imagine asociate cuvintelor se vor activa numai atunci cind trebuie sa facem un model de actiune exact, atit pe model imagine cit si pe model simbolic.

Pe nivelul 3 de evolutie a aparut deci limba de comunicatie generala (GCL). Prezenta acestui model simbolic intr-un creier va califica acel creier ca un creier de om, conform cu MDT.

Evolutia creierului uman a continuat cu nivelul 4 de evolutie si anume folosirea unor cuvinte care nu mai au asociate nici un model imagine.

Exemplu: se dau cuvintele: "acest mar", "mar", "fruct", "hrana". "Acest mar" este asociat cu un model pur imagine, "mar" este asociat cu un model imagine de tip concept, "fruct" si "hrana" sunt elemente de tip simbolic. Ele nu mai sunt asociate cu nici un fel de model imagine. Ele sunt asociate doar cu un set de definitii simbolice, folosind alte elemente simbolice (cuvinte).

Prin conceptualizare avansata, adevarurile asociate unei familii de modele imagine pot sa piarda legatura cu modelele imagine particulare al acelei familii. Probabil ca acesta a fost metoda de trecere de la nivelul 3 la nivelul 4 pe scara evolutiei creierului.

Nivelul 4 de evolutie a facut posibila constructia de modele simbolice complexe, de tip concept, cunoscute si sub numele de limbaje logico-matematice. Elementele acestor modele simbolice nu mai pot fi puse in nici un fel in corespondenta cu nici un fel de modele imagine.

Exemple: cuvintul "mar" are in general atasat lui un model imagine de tip concept. Dar, nu putem in nici un fel sa ne imaginam ce este un "fruct" sau ce este "hrana". Daca in cazul acestor doua cuvinte, unii mai pot forta imaginatia intr-un mod mai degraba confuz pentru a-si "imagina" ce este un "fruct" sau ce este "hrana", imaginatia este total blocata atunci cind trebuie sa gasim, de exemplu, solutia unei ecuatii matematice. Imaginatia nu mai poate fi folosita in nici un fel in cadrul modelelor simbolice.

Aparitia limbajelor logico-matematice a facut posibila translatarea modelelor imagine din realitatea externa in modele simbolice. Au aparut, in acest fel, printre altele si stiintele exacte.

Se da ca exemplu Mecanica lui Newton. Elementele acestui model simbolic sunt masa, spatiul si timpul. Nici unul din acesti termeni nu se poate asocia cu nici un fel de model imagine (totusi, unii oameni inca incearca sa-si "reprezinte" cumva acesti termeni sub forma de modele imagine). Folosind si o colectie de relatii fundamentale, modelul lui Newton poate prezice corect evolutia unei sectiuni a realitatii externe.

Evolutia creierului uman a continuat cu nivelul 4+ care va fi denumit, totusi, nivelul 5 de evolutie al creierului uman. Acest nivel, atins cu numai 100 de ani in urma, inseamna constructia de modele pur simbolice, asociate realitatii externe. Pentru prima data in istoria cunoasterii, realitatea externa nu mai este asociabila cu modele imagine.

Exemplu: Mecanica lui Newton (model simbolic) prezice traiectoria unei pietre aruncata sub un anumit unghi. Totusi, si fara a sti fizica, putem sa ne imaginam acea traiectorie. Aici, modelul simbolic al Mecanicii poate fi pus in corespondenta cu modele imagine.

Modelele pur simbolice nu mai pot in nici un fel sa fie asociate nici direct nici indirect cu modelele imagine. Singurul model de acest tip cunoscut pina acum este Mecanica Cuantica.

Exemplu: in legatura cu Mecanica Cuantica, exista' o problema "clasica" Aceasta problema este numita "natura duala a luminii". Este vorba de faptul ca exista' experimente care arata ca lumina este o unda. Alte experimente demonstreaza ca lumina este formata din particole. Evident ca logica pare sa esueze in aceasta problema.

Aberatia cu "natura duala a luminii" este sustinuta chiar de cei mai mari fizicieni (R. Feynman de exemplu).

Problema naturii luminii a fost de mult timp rezolvata de fizicieni, in cadrul Mecanicii Cuantice. Problema "naturii duale a luminii" nu este o problema de fizica ci o problema a modului de a gindi.

Problema apare atunci cind fizicienii incearca sa ne explice/descrie ce se intimpla. In acel moment se folosesc modele imagine. Astfel, termeni ca "unda" si "particola" au trimitere directa la modele imagine. In Mecanica Cuantica, aceiasi termeni sunt asociati cu niste formule matematice. Nu exista' nici un fel de corespondenta intre Mecanica Cuantica si lumea modelelor imagine. Daca cineva forteaza stabilirea acestei legaturi, atunci se produc aparente aberatii logice cum e si aceasta asa zisa "natura duala a luminii". In Mecanica Cuantica si deocamdata numai aici, realitatea externa este inteleasa fara a mai fi asociata sau asociabila cu modelele imagine.

Asa cum s-a aratat de multe ori in aceasta teorie, orice informatie este nonsens din principiu daca nu este declarat de la inceput modelul. In exemplul de mai sus, natura luminii este perfect inteleasa in Mecanica Cuantica. Daca nu stim Mecanica Cuantica atunci si intrebarea despre natura luminii si raspunsurile sunt non- sensuri. In consecinta, nu avem voie sa intrebam care este natura luminii daca nu cunoastem Mecanica Cuantica.

Pentru oamenii obisnuiti poate parea ciudat ca realitatea externa nu mai poate fi inteleasa prin imaginatie dar succesele Mecanicii Cuantice arata ca se poate. Acest nivel 5 de dezvoltare al creierului nu va fi atins prea curind de omul mediu.

Sa evaluam acum lumea in care traim pe baza acestor nivele. Exista' o fractie a populatiei care sta pe nivelul 2 si ocazional trece pe nivelul 3. Majoritatea absoluta a populatiei se afla pe nivelul 3 si ocazional trece pe nivelul 4. Cei care stau pe nivelul 4 si 5 sunt de asemenea o minoritate dar in crestere. Acestia sunt cei care propulseaza societatea inainte.

Pentru a intelege aceasta carte este necesar cel putin nivelul 4.

CREIERUL UMAN: EVOLUTIE SAU INTERVENTIE EXTERNA ? Exista' asemanari clare intre anumite comportamente ale animalelor si anumite comportamente ale oamenilor. De aici ideea ca ar fi putut sa existe o evolutie de la creierul animal catre cel uman. Asa cum va mai fi accentuat si in alte locuri, teoria MDT este doar o unealta cu care incercam sa vedem daca exista vreo posibilitate de trecere prin evolutie de la creierul animal la creierul uman. Teoria nu sustine si nu respinge aceasta posibilitate. Ea poate doar sa ne descrie doua situatii care ar putea sa fie legate intre ele sau nu si sa ne arate, eventual, legatura.

Conform teoriei MDT, diferenta fundamentala intre creierul animal si creierul uman este facilitatea pe care o are numai creierul uman de a construi si opera modele simbolice, lucru imposibil de realizat de creierul animal. Asemanarea este ca atit creierul uman cit si creierul animal pot construi si opera modele imagine.

Problema evolutiei inseamna, in baza teoriei, de a vedea daca prin schimbarea unor parametrii in structura hardware de modelare-simulare imagine, s-ar putea obtine functii noi, specifice constructiei si operarii de modele simbolice. Totodata, aparitia unui hardware nou, prin adaos, nu este considerata ca fiind asociabila cu un proces evolutiv.

Asa cum am aratat, constructia si operarea modelelor pur simbolice este cel mai inalt nivel atins de creierul omenesc (acesta este cel putin nivelul 4 de evolutie). In comparatie cu nivelul cel mai inalt atins de animale, superioritatea creierului omenesc este absolut imensa este așezat pe malul nordic al râului Irtîș la confluența lui cu râul Om, la o altitudine de 87 metri. Prin oraș trece Calea ferată transsiberiană.

IstorieModificare

Catedrala din Omsk

În 1716 se construiește o fortăreață de lemn pentru a apăra și a stabili influența rusă în stepele asiatice amenințate de către mongoli. La sfârșitul secolului, Omskul era locul cel mai fortificat din Siberia. În perioada următoare aici s-a înființat o închisoare unde au ajuns mulți oameni celebri, printre care și Fiodor Dostoievski. În cea de-a doua jumătate a secolului XIX guvernul Siberiei Occidentale a fost mutat de la Tobolsk la Omsk, care a devenit capitală. Calea ferată a ajuns la Omsk, în 1894, și împreună cu râul navigabil dinspre China și Asia Centrală au dus la dezvoltarea economică a orașului.Pe timpul războiului civil, amiralul Kolceak, ajutat de rezerva imperială de aur, care era depozitată în Omsk, a ridicat o armată de 400.000 bărbați, între ei găsindu-se și mulți cazaci.Guvernul sovietic a mutat capitala Siberiei Occidentale în Novonikolaevsk, azi Novosibirsk, ceea ce a dus la pierderea a numeroase activități culturale.

ClimaModificare

Date climatice pentru Omsk
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	−12 (10)	−10.3 (13,5)	−2.5 (27,5)	9.1 (48,4)	19.0 (66,2)	23.9 (75)	25.3 (77,5)	22.7 (72,9)	15.9 (60,6)	8.1 (46,6)	−3.7 (25,3)	−9.8 (14,4)	7,1 (44,8)
Media zilnică °C (°F)	−16.3 (2,7)	−15 (5)	−7.3 (18,9)	3.7 (38,7)	12.5 (54,5)	18.0 (64,4)	19.6 (67,3)	16.9 (62,4)	10.4 (50,7)imediata, pentru protectia minimala a unei fiinte, inclusiv a nou nascutilor. In general aici se afla modelele de tip actiuni-reflex (actiuni rapide de salvare in situatii speciale). Tot aici se afla' modelele imagine fundamentale cum ar fi modelele de urmarire cu ochii a unui obiect in miscare, modelele de atingere cu mina a unui obiect dat, modelele de echilibru si de folosire generala a miinilor si picioarelor in situatii normale, etc. Tot aici trebuie sa fie incluse o serie de modele date de structura de modele ale parintilor acelei fiinte precum si de cerintele societatii in care acea fiinta urmeaza sa fie integrata. Intr-o masura mai mica sau mai mare, acestea se transmit genetic. Sectiunea de modele cu bataie lunga (cele care ordoneaza activitatea modelelor cu bataie scurta) contine instinctele de supravietuire generala si de reproducere. Tot aici se afla, bineinteles, si un model special care contine intreaga structura mecanica "externa" a acelei fiinte (oasele, articulatiile, toate fibrele musculare, organele de simt etc.). Proiectantul a avut ca obiectiv sa creeze o fiinta care sa supravietuiasca vesnic, neconditionat, in orice mediu concret probabil. In timpul perioadei de crestere, in PSM pot/trebuie sa intre si alte modele considerate foarte importante, impuse in general prin educatie, pentru a face acea fiinta compatibila cu mediul in care trebuie sa traiasca. Vom reveni la aceasta problema la alt capitol. O caracteristica fundamentala a unui model din PSM este ca, odata intrat in PSM, modelul devine invariant (imposibil de modificat, oricare ar fi informatia adusa din realitatea externa). Principala functie a PSM-ului este asigurarea supravietuirii vesnice, neconditionate a acelei fiinte. Pentru a-si indeplini in mod corespunzator sarcina, PSM-ul initiaza constructia de noi modele, care sa imbunatateasca mereu si mereu aceasta activitate. Asta inseamna ca PSM-ul poate construi elemente noi, pe care sa le activeze pentru a se autodezvolta ca modele. Astfel, daca o situatie este detectata de PSM ca o situatie de pericol sau o situatie pentru care nu exista' model specializat, el va prelua controlul asupra acelei fiinte si va incerca sa rezolve situatia cu mijloacele care-i stau la dispozitie (gesturi reflex de exemplu). In acelasi timp, va activa constructia unui model nou, adecvat noii realitati externe. Atunci cind situatia care a activat PSM-ul va aparea din nou, PSM-ul nu se va activa iar situatia va fi rezolvata de acel model normal adecvat. Acest mecanism face ca, pe masura ce o fiinta nou nascuta cistiga experienta (adica are modele adecvate la tot mai multe situatii intilnite in realitatea externa), PSM-ul se activeaza din ce in ce mai rar. In acest fel, PSM-ul isi indeplineste tot mai bine sarcina pentru care a fost proiectat. Oricite modele ar exista intr-un creier matur (de om sau de animal), PSM-ul va fi oricind pregatit sa preia controlul, daca nu exista' model adecvat unei realitati externe date. PSM-ul va controla interactia unei fiinte cu realitatea externa numai atunci cind nu exista' nici un model ZM care sa faca predictii acceptabile ale evolutiei unei realitati externe date. Atunci cind PSM-ul controleaza fiinta, acest lucru se recunoaste prin disparitia constiintei, pe toata durata cit PSM-ul are fiinta sub control. Acest lucru se intimpla, de exemplu, in stari emotive sau in stari de soc. Constiinta reapare atunci cind un model ZM a preluat controlul. STRUCTURA CREIERULUI : Facilitati functionale si tipuri de modele O facilitate functionala fundamentala a creierului este ca orice model poate sa-si dezvolte oricare element ca model. De asemenea, orice model poate avea acces sau chiar poate sa integreze orice element al oricarui alt model, pentru a-si atinge obiectivele. Este absolut socant sa vezi ca, in materie de facilitati functionale, in cadrul unei structuri date de modele, creierul nu pare a avea aproape nici o restrictie de acces si asociatie. Tot observatiile directe ne arata' ca exista' modele la care accesul se face mai usor decit la alte modele. De aici, concluzia ca, in implementarea tehnologica, unele modele sunt grupate si de aici si o comunicatie mai usoara intre unele dintre ele. Sa mai vedem un detaliu general. Am aratat ca orice model, nu numai PSM-ul, poate sa-si dezvolte orice element al sau sub forma de model. Totusi, chiar daca un element al unui model este deja dezvoltat ca model, el continua sa fie tratat ca element. Intrucit aceasta este o facilitate generala foarte importanta, ea va fi descrisa aici in detaliu. Astfel, daca un model contine un element, acest element este caracterizat de niste proprietati. Aceste proprietati intervin in integrarea elementului in model. Problemele care apar pot fi de tipul: "de ce acel element are acele proprietati?" sau "cum ar putea sa fie schimbate acele proprietati?". Pentru a sti asta, este nevoie ca acel element sa fie studiat in amanuntime. Pentru aceasta, modelul poate sa-si dezvolte acel element ca model. Cind o entitate este tratata ca element, atunci acel element are niste proprietati. Cind aceasi entitate este tratata ca model, atunci ceea ce aparea ca fiind proprietati sunt acum adevaruri generate de acel model. Deci, in functie de locul de unde privim, referindu-ne la aceasi entitate, vom vorbi de elemente cu anumite proprietati sau de modele cu o colectie de adevaruri. Am vorbit deja de modele cu bataie scurta si modele cu bataie lunga. Vom vedea definitiile lor. Modelele cu bataie lunga sunt modelele la care elementele sunt deja dezvoltate ca modele. Un astfel de model poate sa activeze si sa dezactiveze oricare model al sa'u (continut sub forma de element). In acest fel avem, in prima aproximatie, urmatoarele definitii: 1. un model cu bataie lunga isi atinge obiectivele prin activarea si dezactivarea unora din modelele pe care le contine. 2. Un model cu bataie scurta isi atinge obiectivele prin activare directa. Exemplu: Pentru a aprinde lumina intr-o camera, un model general de tip ZM va construi un model ZAM (de actiune). Acest ZAM va simula un numar de moduri de rezolvare a problemei, folosind sau construind modelele AZM. Prin simularea actiunii, ZAM-ul va gasi solutia optima. Atunci va activa/controla unul sau mai multe AZM-uri, care vor actiona efectiv intrerupatorul. Actiunea se termina cind ZM-ul activ ii transmite informatia ca obiectivul a fost atins. In acel moment o sectiune din ZM va fi aproximativ identica cu ZAM-ul. Aceasta s-a realizat printr- un model cu bataie scurta. Exemplu: Pentru a calatori dintr-un loc in altul trebuie construit un model cu bataie lunga ZAM. Acesta va construi, secvential, o colectie de alte modele ZAM care, la rindul lor, pot construi alte modele ZAM si asa mai departe. Fiecare ZAM va activa o colectie de AZM-uri, cu bataie scurta (chiar de ordinul milioanelor sau mai mult) pentru a-si atinge obiectivele. Fiecare nou ZAM va fi dezactivat de ZAM-ul superior pe masura ce si-a atins obiectivul. Asa actioneaza modelele cu bataie lunga. Exemplu: intram intr-o camera si actionam intrerupatorul de lumina. Lumina se aprinde. Un model local de tip ZM obtine aceasta informatie. Totusi, pe un model ZM cu bataie lunga (care contine ZM-ul local ca element) am putea sa intelegem, de exemplu, ca cineva a reparat lumina care a fost stricata. Modelul ZM-local transmite doar informatii actuale. Semnificatia lor poate fi data doar de modele ZM care includ ZM-ul local ca element. Si aici se poate vedea actiunea unui model cu bataie lunga. Vom mai aduce o precizare importanta, legata de modelele cu bataie lunga. Am spus ca elementele acestor modele sunt deja dezvoltate ca modele. Aceste modele isi pot de asemenea dezvolta elementele ca modele. Aceasta "adincime" nu are decit limite tehnologice. In acest fel, majoritatea absoluta a modelelor sunt de fapt modele cu bataie lunga. Din aceasta cauza termenii de "model cu bataie scurta" si "lunga" trebuie intelesi doar in mod relativ, in functie de modelele ZM si ZAM principale. Definitiile date mai sus respecta aceaste conditii. Vom da in continuare o lista cu principalele tipuri de modele ale unui creier dat. Modelele de tip ZAM sunt modele care se construiesc atit pentru nevoi imediate cit si pentru ordonarea cu bataie lunga a activitatii unei persoane. Ele incep, de exemplu, cu modele simple (a bea apa dintr-o cana) si se termina cu urmarirea unui singur obiectiv timp de o viata. Ele sunt, in general, invariante sau cu schimbari lente, conjuncturale sau de alta natura. Ele pot fi modele extrem de conceptualizate, pina la a fi doar o colectie de principii generale de viata sau modele complexe, specifice unui sigur tip de activitate sau orientate spre un singur obiectiv concret. Un model de tip ZAM poate construi, la rindul lui, un numar oricit de mare de modele de tip ZAM, sub forma de elemente, pe care sa le activeze in functie de evolutia realitatii si in functie de alti factori. Modelele secundare de tip ZAM pot sa construiasca, la rindul lor, oricite alte modele de tip ZAM, sub forma de elemente ale lor. Aceasta facilitate, asa cum am aratat deja, este o facilitate generala a oricarui creier. Modelele de tip ZAM pot fi modificate, in principiu, de modele de tip ZM, in functie de informatiile primite de la alte modele M si ZM. Modelele de tip AZM sunt modele de actiune directa. Desi creierul are o colectie de modele AZM de tip concept, fiecare activare a unui astfel de model se face dupa ce a fost particularizat prin simulare, functie de informatiile date de intrega structura de modele ale creierului. Astfel, atunci cind mergem, fiecare pas este facut numai dupa ce un model concept de tip ZAM a facut mai multe simulari ale acelui pas, folosind modele AZM si a ales varianta optima. Dupa ce varianta optima a fost aleasa, modelul ZAM particularizat va deveni activ in controlarea acelui pas. Acest principiu general este folosit de creier la absolut orice activitate care presupune actiunea asupra realitatii externe. Fara a simula pe model o actiune, actiunea nu se poate face din principiu. Singurele exceptii sunt legate de activarea PSM-ului. Gesturile "reflex", de exemplu, sunt efectuate de modele specializate care se activeaza direct, fara initializare si fara simulare prealabila a actiunii. Motivul este dat de cerinta ca actiunea lor sa fie foarte rapida, cu riscul de a nu fi actiunea optima. Modelele de tip activ (modele ZM normale) Aceste modele sunt cele care s-au construit prin interactie directa cu realitatea externa (complexul M-YM-ZM). Ele vor fi folosite ori de cite ori apare o situatie similara cu cea care le-a generat. Ele genereaza cunoasterea si constiinta. Vom reaminti aici ca, in fata unei realitati externe noi, se va activa acel model care face cele mai bune predictii asupra evolutiei acelei realitati externe. In orice moment al vietii unei fiinte, va exista un ZM local si cel putin un ZM care include modelul ZM local, ca element. Un model ZM-local da informatii asupra realitatii externe "care se vede". In spatele lui se afla unul sau mai multe modele ZM care pot sa "vada" mai departe, prin interpretarea datelor furnizate de modelul ZM, in functie de datele oricarui alt model al creierului. Modelele principale cu bataie lunga ale unui animal sau a unei persoane se numesc MZM-uri (Main ZM). Un MZM contine un mare numar de modele, de tip ZM, YM, AZM si ZAM, care controleaza o sectiune importanta din interactia unei fiinte cu realitatea externa. Exemplu: MZM-viata de famile, MZM-profesie, MZM-hobby. Aceste MZM-uri nu sunt modele propriuzise. Ele trebuie intelese ca niste structuri conventionale, aparute ca urmare a optimizarii activitatii intr-un anumit domeniu dat, la implementarea tehnologica a creierului. Astfel, la un tip de activitate specifica vor exista un numar de modele care vor fi folosite foarte frecvent. Accesul la ele va fi mai usor decit la un model care este folosit rar. Structura de modele va avea astfel anumite optimizari tehnologice, pentru activitati frecvente. Toate modelele care se folosesc frecvent pe un tip de activitate se afla inglobate intr-o structura mai mult sau mai putin conventionala numita MZM. Accentuam ca aceste MZM-uri sunt structuri conventionale, date de anumite particularitati tehnologice si nu sunt modele propriuzise. Modelele Poveste (Story-type models) Acestea sunt modele de tip ZM de tranzitie, create atunci cind modelele de tip M furnizeaza informatii prea disparate pentru a putea fi incluse intr-un model normal (modelele ZM-locale ar trebui schimbate extrem de des, de exemplu). Ele contin lanturi lungi de elemente legate intre ele in ordinea in care au fost inregistrate. Acesta este totusi un mod de stocare neeconomic. Se precizeaza, pentru comparatie, ca un model normal poate sa genereze o imensa cantitate de informatie, prin simulare pe model. Toate aceaste informatii, generate de un model normal, nu se afla memorate intr-un mod explicit in model. Modelele poveste sunt cele care memoreaza informatia in mod explicit deci neeconomic. Observatie: unele persoane care au citit aceasta carte au fost deranjate de frecventele repetari ale unor afirmatii. Aceste persoane sunt deranjate deoarece construiesc modele poveste. La repetarea unei informatii, aceste persoane "sar" inapoi la locul unde informatia a mai fost intilnita si acest lucru ii face sa piarda sirul expunerii (modelul poveste se fragmenteaza). Din contra, daca persoana a construit un model normal, la repetare se reconfirma si se imbunatateste modelul aflat in constructie si deci repetarile sunt binevenite. Modelele Poveste pot fi folosite pentru a alimenta cu informatie modelele normale, pentru imbunatatirea lor ulterioara. Oricare din elementele acestui tip de model poate fi dezvoltat ulterior ca model cu bataie lunga sau informatia din ele poate fi folosita pentru perfectionarea altor modele. Desi reflectarea realitatii externe prin modele poveste este extrem de raspindita, la toate nivelele de evolutie a creierelor, teoria considera ca acesta este un mod ineficient si in general primitiv de folosire a creierului. Motivul principal este ca modelele poveste introduc restrictii din cauza legaturilor dintre modele si care legaturi nu au fost determinate pe cai normale. Caile normale sunt cele in care un model nou este integrat in mod armonic/logic in structura de modele existente. Din nefericire, in zilele noastre, aceste modele sunt folosite pe o scara inadmisibil de mare ca efect al incapacitatii creierului de a face fata avalansei de informatii asociate cu dezvoltarea sociala actuala dar si din cauza deficientelor grave din sistemul de invatamint. Astfel, daca invatamintul s-ar axa pe modele normale ar scadea foarte mult informatia explicita care ar trebui memorata. Fiind orientat spre modele poveste, cantitatea de informatie creste exagerat de mult si astfel se depasesc unele limite tehnologice ale functionarii creierului. Exemplu: un sofer de taxi trebuie sa cunoasca toate strazile unui oras. Modul eficient de rezolvare a problemei navigatiei intr-un oras este de a avea in cap intreaga harta a orasului (model imagine normal). Pe aceasta harta se pot simula diverse cai de atingere a unui obiectiv dat, chiar daca apar probleme sau modificari. Totusi, navigatia dupa harta (model imagine normal) presupune existenta si operarea unui model imens. Invatarea traseelor (modele poveste) da rezultate imediate dar poate produce mari dificultati daca apar modificari si alte pertubatii in realitatea externa. In plus, a invata trasee este usor la inceput dar pe masura ce creste numarul de trasee, cantitatea de informatie care trebuie memorata creste extrem de mult. Prin invatarea modelului normal este rezolvata orice problema de navigatie si deci, indiferent de cite noi trasee se cer, cantitatea de informatie aditionala este neglijabila. In practica se folosesc ambele metode. Acest tip de abordare, desi a fost exemplificat pe o situatie particulara, se poate intilni in absolut toate domeniile de activitate umana. Modelele poveste dezvoltate ca modele cu bataie lunga pot favoriza paranoia indusa din cauza favorizarii pe criterii arbitrare a anumitor relatii intre elemente si din cauza dificultatilor de control. De acest pericol nu sunt ferite nici cursurile universitare, atunci cind ele nu sunt generate de un model simbolic declarat de la inceput. Modelele poveste sunt integrate in structura normala de modele si deci pot fi controlate de ea. Modelele de ecranare Asa cum am mai aratat, orice model poate sa evolueze singur, folosind informatiile din realitatea externa sau de la alte modele, pentru a-si cistiga stabilitatea (armonia sau logica). Odata ce un model are o problema, el va continua sa fie activ pina la rezolvarea problemei (adica pina isi va regasi stabilitatea). Exista' insa probleme fara solutie. Modelul va continua sa caute o solutie, la nesfirsit, punind astfel in pericol stabilitatea sistemului de modele. Principala problema fara solutie este problema mortii. Aceste tipuri de modele sunt specifice numai oamenilor, care au modele suficient de puternice care sa prezica moartea, mai repede sau mai tirziu, a oricarei persoane. Aici insa apare o problema. PSM-ul are, prin proiectare, sarcina de a asigura supravietuirea vesnica, neconditionata a acelei persoane. Predictia unor modele este ca moartea este inevitabila. Aceasta problema este extrem de periculoasa pentru stabilitatea creierului din cauza ca, activind permanent PSM-ul, pot sa apara bucle infinite de cautare a unei solutii care nu exista. "Solutia" gasita de oameni, inca din cele mai vechi timpuri, este constructia unor modele de ecranare. Un model de ecranare intercepteaza adevarurile care pot activa PSM-ul si transmite catre PSM un mesaj mai putin catastrofal (PSM-ul nu se mai activeaza). De asemenea, modelul de ecranare transmite catre modelul cu probleme, informatii care il stabilizeaza. Cel mai cunoscut model de ecranare este religia. Observatie: pe masura ce oamenii imbatrinesc, predictia mortii este tot mai precisa si oamenii au tendinta de a fi tot mai religiosi. De asemenea, atunci cind stresurile de toate felurile se abat asupra indivizilor sau grupurilor sociale, este posibla crestrea nivelului de religiozitate	3.5 (38,3)	−7.3 (18,9)	−13.8 (7,2)	2,1 (35,8)
Minima medie °C (°F)	−20.5 (−4.9)	−19.4 (−2.9)	−12 (10)	−1 (30,2)	6.3 (43,3)	12.0 (53,6)	14.2 (57,6)	11.6 (52,9)	5.7 (42,3)	−0.3 (31,5)	−10.5 (13,1)	−17.9 (−0.2)	−2,7 (27,1)
Minima istorică °C (°F)	−45.1 (−49.2)	−45.5 (−49.9)	−41.1 (−42.0)	−25.5 (−13.9)	−12.9 (8,8)	−3.1 (26,4)	2.1 (35,8)	−1.7 (28,9)	−7.6 (18,3)	−28.1 (−18.6)	−41.2 (−42.2)	−44.7 (−48.5)	−45,5 (−49,9)
Precipitații mm (inches)	23 (0.91)	18 (0.71)	17 (0.67)	21 (0.83)	35 (1.38)	51 (2.01)	66 (2.6)	54 (2.13)	37 (1.46)	30 (1.18)	34 (1.34)	29 (1.14)	415 (16,34)
Umiditate [%]	80	77	76	65	54	60	67	69	70	74	81	81	71
Nr. mediu de zile ploioase	1	1	3	9	15	16	17	18	17	12	5	1	115
Nr. mediu de zile cu ninsoare	27	24	17	8	2	0.2	0	0	1	10	21	27	137
Ore însorite	68.2	126.0	182.9	234.0	285.2	318.0	322.4	248.0	180.0	105.4	72.0	62.0	2.204,1
Sursa nr. 1: Pogoda.ru.net
Sursa nr. 2: Hong Kong Observatory (sun only)

Personalități marcanteModificare

• Margarita Breitkreiz, actriță

Siberiei. Capitala regiunii este orașul Omsk

.

msk

Personalități marcanteModificare

• Limbă
• Urmărește
• Modificare

Omsk
Омск
—  entitate administrativ-teritorială a Rusiei, oraș[*], mare oraș și oraș cu milioane de locuitori[*]  —
Drapel Stemă
Omsk Omsk (Rusia) Poziția geografică
Coordonate: 54°59′N 73°23′E / 54.98°N 73.38°E
Țară	Rusia
Regiune	Regiunea Omsk
Atestare	2 august 1716
Guvernare
- Primar	Oksana Fadina[*] ( RU, 8 decembrie 2017)
Suprafață
- Total	572 km²
Altitudine	90 m.d.m.
Populație
- Total	1.166.092 locuitori
- Densitate	1.968 loc./km²
Fus orar	UTC+6
Cod poștal	644000–644960
Prefix telefonic	3812
Localități înfrățite
- 29 orașe înfrățite	listă
Cod local
Cod zonal	+7-3812
Prezență online
http://www.admomsk.ru/ GeoNames OpenStreetMap
Poziția localității Omsk
Modifică date / text

Omsk (în rusă Омск) este un oraș din regiunea Omsk, Rusia, cu o populație de circa 1,2 milioane locuitori (în 2014). Distanța între Omsk și Moscova este de 2.700km. Coordonatele sale geografice sunt 54º59’N 73º22’ E. Pe timpul epocii Rusiei imperiale ,orașul era reședința guvernatorului general al Siberiei Occidentale și, pe urmă, guvernatorullui general al Stepelor. Pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitala Rusiei pe timpul războiului civil din anii 1918-1919. Omsk e centrul administrativ al cazacilor din Siberia, sediul Episcopiei din Omsk și Tara.

Așezare geograficăModificare

Omskul este așezat pe malul nordic al râului Irtîș la confluența lui cu râul Om, la o altitudine de 87 metri. Prin oraș trece Calea ferată transsiberiană.

IstorieModificare

Catedrala din Omsk

În 1716 se construiește o fortăreață de lemn pentru a apăra și a stabili influența rusă în stepele asiatice amenințate de către mongoli. La sfârșitul secolului, Omskul era locul cel mai fortificat din Siberia. În perioada următoare aici s-a înființat o închisoare unde au ajuns mulți oameni celebri, printre care și Fiodor Dostoievski. În cea de-a doua jumătate a secolului XIX guvernul Siberiei Occidentale a fost mutat de la Tobolsk la Omsk, care a devenit capitală. Calea ferată a ajuns la Omsk, în 1894, și împreună cu râul navigabil dinspre China și Asia Centrală au dus la dezvoltarea economică a orașului.Pe timpul războiului civil, amiralul Kolceak, ajutat de rezerva imperială de aur, care era depozitată în Omsk, a ridicat o armată de 400.000 bărbați, între ei găsindu-se și mulți cazaci.Guvernul sovietic a mutat capitala Siberiei Occidentale în Novonikolaevsk, azi Novosibirsk, ceea ce a dus la pierderea a numeroase activități culturale.

ClimaModificare

Date climatice pentru Omsk
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	−12 (10)	−10.3 (13,5)	−2.5 (27,5)	9.1 (48,4)	19.0 (66,2)	23.9 (75)	25.3 (77,5)	22.7 (72,9)	15.9 (60,6)	8.1 (46,6)	−3.7 (25,3)	−9.8 (14,4)	7,1 (44,8)
Media zilnică °C (°F)	−16.3 (2,7)	−15 (5)	−7.3 (18,9)	3.7 (38,7)	12.5 (54,5)	18.0 (64,4)	19.6 (67,3)	16.9 (62,4)	10.4 (50,7)	3.5 (38,3)	−7.3 (18,9)	−13.8 (7,2)	2,1 (35,8)
Minima medie °C (°F)	−20.5 (−4.9)	−19.4 (−2.9)	−12 (10)	−1 (30,2)	6.3 (43,3)	12.0 (53,6)	14.2 (57,6)	11.6 (52,9)	5.7 (42,3)	−0.3 (31,5)	−10.5 (13,1)	−17.9 (−0.2)	−2,7 (27,1)
Minima istorică °C (°F)	−45.1 (−49.2)	−45.5 (−49.9)	−41.1 (−42.0)	−25.5 (−13.9)	−12.9 (8,8)	−3.1 (26,4)	2.1 (35,8)	−1.7 (28,9)	−7.6 (18,3)	−28.1 (−18.6)	−41.2 (−42.2)	−44.7 (−48.5)	−45,5 (−49,9)
Precipitații mm (inches)	23 (0.91)	18 (0.71)	17 (0.67)	21 (0.83)	35 (1.38)	51 (2.01)	66 (2.6)	54 (2.13)	37 (1.46)	30 (1.18)	34 (1.34)	29 (1.14)	415 (16,34)
Umiditate [%]	80	77	76	65	54	60	67	69	70	74	81	81	71
Nr. mediu de zile ploioase	1	1	3	9	15	16	17	18	17	12	5	1	115
Nr. mediu de zile cu ninsoare	27	24	17	8	2	0.2	0	0	1	10	21	27	137
Ore însorite	68.2	126.0	182.9	234.0	285.2	318.0	322.4	248.0	180.0	105.4	72.0	62.0	2.204,1
Sursa nr. 1: Pogoda.ru.net
Sursa nr. 2: Hong Kong Observatory (sun only)

Personalități marcanteModificare

• Margarita Breitkreiz, actriță

Geografie

Suprafața regiunii este de 139,700 km². Regiunea se învecinează cu Kazahstan la sud, cu regiunea Tiumen la vest și nord și cu regiunile Novosibirsk și Tomsk la est.

Climatul este continental. În ianuarie temperaturile medii sînt între -42⁰C și -30⁰C, dar verile sînt fierbinți. Temperaturile medii din

msk

• Limbă
• Urmărește
• Modificare

Omsk
Омск
—  entitate administrativ-teritorială a Rusiei, oraș[*], mare oraș și oraș cu milioane de locuitori[*]  —
Drapel Stemă
Omsk Omsk (Rusia) Poziția geografică
Coordonate: 54°59′N 73°23′E / 54.98°N 73.38°E
Țară	Rusia
Regiune	Regiunea Omsk
Atestare	2 august 1716
Guvernare
- Primar	Oksana Fadina[*] ( RU, 8 decembrie 2017)
Suprafață
- Total	572 km²
Altitudine	90 m.d.m.
Populație
- Total	1.166.092 locuitori
- Densitate	1.968 loc./km²
Fus orar	UTC+6
Cod poștal	644000–644960
Prefix telefonic	3812
Localități înfrățite
- 29 orașe înfrățite	listă
Cod local
Cod zonal	+7-3812
Prezență online
http://www.admomsk.ru/ GeoNames OpenStreetMap
Poziția localității Omsk
Modifică date / text

Omsk (în rusă Омск) este un oraș din regiunea Omsk, Rusia, cu o populație de circa 1,2 milioane locuitori (în 2014). Distanța între Omsk și Moscova este de 2.700km. Coordonatele sale geografice sunt 54º59’N 73º22’ E. Pe timpul epocii Rusiei imperiale ,orașul era reședința guvernatorului general al Siberiei Occidentale și, pe urmă, guvernatorullui general al Stepelor. Pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitala Rusiei pe timpul războiului civil din anii 1918-1919. Omsk e centrul administrativ al cazacilor din Siberia, sediul Episcopiei din Omsk și Tara.

Așezare geograficăModificare

Omskul este așezat pe malul nordic al râului Irtîș la confluența lui cu râul Om, la o altitudine de 87 metri. Prin oraș trece Calea ferată transsiberiană.

IstorieModificare

Catedrala din Omsk

În 1716 se construiește o fortăreață de lemn pentru a apăra și a stabili influența rusă în stepele asiatice amenințate de către mongoli. La sfârșitul secolului, Omskul era locul cel mai fortificat din Siberia. În perioada următoare aici s-a înființat o închisoare unde au ajuns mulți oameni celebri, printre care și Fiodor Dostoievski. În cea

msk

• Limbă
• Urmărește

msk

• Limbă
• Urmărește
• Modificare

Omsk
Омск
—  entitate administrativ-teritorială a Rusiei, oraș[*], mare oraș și oraș cu milioane de locuitori[*]  —
Drapel Stemă
Omsk Omsk (Rusia) Poziția geografică
Coordonate: 54°59′N 73°23′E / 54.98°N 73.38°E
Țară	Rusia
Regiune	Regiunea Omsk
Atestare	2 august 1716
Guvernare
- Primar	Oksana Fadina[*] ( RU, 8 decembrie 2017)
Suprafață
- Total	572 km²
Altitudine	90 m.d.m.
Populație
- Total	1.166.092 locuitori
- Densitate	1.968 loc./km²
Fus orar	UTC+6
Cod poștal	644000–644960
Prefix telefonic	3812
Localități înfrățite
- 29 orașe înfrățite	listă
Cod local
Cod zonal	+7-3812
Prezență online
http://www.admomsk.ru/ GeoNames OpenStreetMap
Poziția localității Omsk
Modifică date / text

Omsk (în rusă Омск) este un oraș din regiunea Omsk, Rusia, cu o populație de circa 1,2 milioane locuitori (în 2014). Distanța între Omsk și Moscova este de 2.700km. Coordonatele sale geografice sunt 54º59’N 73º22’ E. Pe timpul epocii Rusiei imperiale ,orașul era reședința guvernatorului general al Siberiei Occidentale și, pe urmă, guvernatorullui general al Stepelor. Pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitala Rusiei pe timpul războiului civil din anii 1918-1919. Omsk e centrul administrativ al cazacilor din Siberia, sediul Episcopiei din Omsk și Tara.

Așezare geograficăModificare

Omskul este așezat pe malul nordic al râului Irtîș la confluența lui cu râul Om, la o altitudine de 87 metri. Prin oraș trece Calea ferată transsiberiană.

IstorieModificare

Catedrala din Omsk

În 1716 se construiește o fortăreață de lemn pentru a apăra și a stabili influența rusă în stepele asiatice amenințate de către mongoli. La sfârșitul secolului, Omskul era locul cel mai fortificat din Siberia. În perioada următoare aici s-a înființat o închisoare unde au ajuns mulți oameni celebri, printre care și Fiodor Dostoievski. În cea de-a doua jumătate a secolului XIX guvernul Siberiei Occidentale a fost mutat de la Tobolsk la Omsk, care a devenit capitală. Calea ferată a ajuns la Omsk, în 1894, și împreună cu râul navigabil dinspre China și Asia Centrală au dus la dezvoltarea economică a orașului.Pe timpul războiului civil, amiralul Kolceak, ajutat de rezerva imperială de aur, care era depozitată în Omsk, a ridicat o armată de 400.000 bărbați, între ei găsindu-se și mulți cazaci.Guvernul sovietic a mutat capitala Siberiei Occidentale în Novonikolaevsk, azi Novosibirsk, ceea ce a dus la pierderea a numeroase activități culturale.

ClimaModificare

Date climatice pentru Omsk
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	−12 (10)	−10.3 (13,5)	−2.5 (27,5)	9.1 (48,4)	19.0 (66,2)	23.9 (75)	25.3 (77,5)	22.7 (72,9)	15.9 (60,6)	8.1 (46,6)	−3.7 (25,3)	−9.8 (14,4)	7,1 (44,8)
Media zilnică °C (°F)	−16.3 (2,7)	−15 (5)	−7.3 (18,9)	3.7 (38,7)	12.5 (54,5)	18.0 (64,4)	19.6 (67,3)	16.9 (62,4)	10.4 (50,7)	3.5 (38,3)	−7.3 (18,9)	−13.8 (7,2)	2,1 (35,8)
Minima medie °C (°F)	−20.5 (−4.9)	−19.4 (−2.9)	−12 (10)	−1 (30,2)	6.3 (43,3)	12.0 (53,6)	14.2 (57,6)	11.6 (52,9)	5.7 (42,3)	−0.3 (31,5)	−10.5 (13,1)	−17.9 (−0.2)	−2,7 (27,1)
Minima istorică °C (°F)	−45.1 (−49.2)	−45.5 (−49.9)	−41.1 (−42.0)	−25.5 (−13.9)	−12.9 (8,8)	−3.1 (26,4)	2.1 (35,8)	−1.7 (28,9)	−7.6 (18,3)	−28.1 (−18.6)	−41.2 (−42.2)	−44.7 (−48.5)	−45,5 (−49,9)
Precipitații mm (inches)	23 (0.91)	18 (0.71)	17 (0.67)	21 (0.83)	35 (1.38)	51 (2.01)	66 (2.6)	54 (2.13)	37 (1.46)	30 (1.18)	34 (1.34)	29 (1.14)	415 (16,34)
Umiditate [%]	80	77	76	65	54	60	67	69	70	74	81	81	71
Nr. mediu de zile ploioase	1	1	3	9	15	16	17	18	17	12	5	1	115
Nr. mediu de zile cu ninsoare	27	24	17	8	2	0.2	0	0	1	10	21	27	137
Ore însorite	68.2	126.0	182.9	234.0	285.2	318.0	322.4	248.0	180.0	105.4	72.0	62.0	2.204,1
Sursa nr. 1: Pogoda.ru.net
Sursa nr. 2: Hong Kong Observatory (sun only)

Personalități marcanteModificare

• Margarita Breitkreiz, actriță

Omsk
Омск
—  entitate administrativ-teritorială a Rusiei, oraș[*], mare oraș și oraș cu milioane de locuitori[*]  —
Drapel Stemă
Omsk Omsk (Rusia) Poziția geografică
Coordonate: 54°59′N 73°23′E / 54.98°N 73.38°E
Țară	Rusia
Regiune	Regiunea Omsk
Atestare	2 august 1716
Guvernare
- Primar	Oksana Fadina[*] ( RU, 8 decembrie 2017)
Suprafață
- Total	572 km²
Altitudine	90 m.d.m.
Populație
- Total	1.166.092 locuitori
- Densitate	1.968 loc./km²
Fus orar	UTC+6
Cod poștal	644000–644960
Prefix telefonic	3812
Localități înfrățite
- 29 orașe înfrățite	listă
Cod local
Cod zonal	+7-3812
Prezență online
http://www.admomsk.ru/ GeoNames OpenStreetMap
Poziția localității Omsk
Modifică date / text

Omsk (în rusă Омск) este un oraș din regiunea Omsk, Rusia, cu o populație de circa 1,2 milioane locuitori (în 2014). Distanța între Omsk și Moscova este de 2.700km. Coordonatele sale geografice sunt 54º59’N 73º22’ E. Pe timpul epocii Rusiei imperiale ,orașul era reședința guvernatorului general al Siberiei Occidentale și, pe urmă, guvernatorullui general al Stepelor. Pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitala Rusiei pe timpul războiului civil din anii 1918-1919. Omsk e centrul administrativ al cazacilor din Siberia, sediul Episcopiei din Omsk și Tara.

Așezare geograficăModificare

Omskul este așezat pe malul nordic al râului Irtîș la confluența lui cu râul Om, la o altitudine de 87 metri. Prin oraș trece Calea ferată transsiberiană.

IstorieModificare

Catedrala din Omsk

În 1716 se construiește o fortăreață de lemn pentru a apăra și a stabili influența rusă în stepele asiatice amenințate de către mongoli. La sfârșitul secolului, Omskul era locul cel mai fortificat din Siberia. În perioada următoare aici s-a înființat o închisoare unde au ajuns mulți oameni celebri, printre care și Fiodor Dostoievski. În cea de-a doua jumătate a secolului XIX guvernul Siberiei Occidentale a fost mutat de la Tobolsk la Omsk, care a devenit capitală. Calea ferată a ajuns la Omsk, în 1894, și împreună cu râul navigabil dinspre China și Asia Centrală au dus la dezvoltarea economică a orașului.Pe timpul războiului civil, amiralul Kolceak, ajutat de rezerva imperială de aur, care era depozitată în Omsk, a ridicat o armată de 400.000 bărbați, între ei găsindu-se și mulți cazaci.Guvernul sovietic a mutat capitala Siberiei Occidentale în Novonikolaevsk, azi Novosibirsk, ceea ce a dus la pierderea a numeroase activități culturale.

ClimaModificare

Date climatice pentru Omsk
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	−12 (10)	−10.3 (13,5)	−2.5 (27,5)	9.1 (48,4)	19.0 (66,2)	23.9 (75)	25.3 (77,5)	22.7 (72,9)	15.9 (60,6)	8.1 (46,6)	−3.7 (25,3)	−9.8 (14,4)	7,1 (44,8)
Media zilnică °C (°F)	−16.3 (2,7)	−15 (5)	−7.3 (18,9)	3.7 (38,7)	12.5 (54,5)	18.0 (64,4)	19.6 (67,3)	16.9 (62,4)	10.4 (50,7)	3.5 (38,3)	−7.3 (18,9)	−13.8 (7,2)	2,1 (35,8)
Minima medie °C (°F)	−20.5 (−4.9)	−19.4 (−2.9)	−12 (10)	−1 (30,2)	6.3 (43,3)	12.0 (53,6)	14.2 (57,6)	11.6 (52,9)	5.7 (42,3)	−0.3 (31,5)	−10.5 (13,1)	−17.9 (−0.2)	−2,7 (27,1)
Minima istorică °C (°F)	−45.1 (−49.2)	−45.5 (−49.9)	−41.1 (−42.0)	−25.5 (−13.9)	−12.9 (8,8)	−3.1 (26,4)	2.1 (35,8)	−1.7 (28,9)	−7.6 (18,3)	−28.1 (−18.6)	−41.2 (−42.2)	−44.7 (−48.5)	−45,5 (−49,9)
Precipitații mm (inches)	23 (0.91)	18 (0.71)	17 (0.67)	21 (0.83)	35 (1.38)	51 (2.01)	66 (2.6)	54 (2.13)	37 (1.46)	30 (1.18)	34 (1.34)	29 (1.14)	415 (16,34)
Umiditate [%]	80	77	76	65	54	60	67	69	70	74	81	81	71
Nr. mediu de zile ploioase	1	1	3	9	15	16	17	18	17	12	5	1	115
Nr. mediu de zile cu ninsoare	27	24	17	8	2	0.2	0	0	1	10	21	27	137
Ore însorite	68.2	126.0	182.9	234.0	285.2	318.0	322.4	248.0	180.0	105.4	72.0	62.0	2.204,1
Sursa nr. 1: Pogoda.ru.net
Sursa nr. 2: Hong Kong Observatory (sun only)

Personalități marcanteModificare

• Margarita Breitkreiz, actriță

de-a doua jumătate a secolului XIX guvernul Siberiei Occidentale a fost mutat de la Tobolsk la Omsk, care a devenit capitală. Calea ferată a ajuns la Omsk, în 1894, și împreună cu râul navigabil dinspre China și Asia Centrală au dus la dezvoltarea economică a orașului.Pe timpul războiului civil, amiralul Kolceak, ajutat de rezerva imperială de aur, care era depozitată în Omsk, a ridicat o armată de 400.000 bărbați, între ei găsindu-se și mulți cazaci.Guvernul sovietic a mutat capitala Siberiei Occidentale în Novonikolaevsk, azi Novosibirsk, ceea ce a dus la pierderea a numeroase activități culturale.

ClimaModificare

Date climatice pentru Omsk
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	−12 (10)	−10.3 (13,5)	−2.5 (27,5)	9.1 (48,4)	19.0 (66,2)	23.9 (75)	25.3 (77,5)	22.7 (72,9)	15.9 (60,6)	8.1 (46,6)	−3.7 (25,3)	−9.8 (14,4)	7,1 (44,8)
Media zilnică °C (°F)	−16.3 (2,7)	−15 (5)	−7.3 (18,9)	3.7 (38,7)	12.5 (54,5)	18.0 (64,4)	19.6 (67,3)	16.9 (62,4)	10.4 (50,7)	3.5 (38,3)	−7.3 (18,9)	−13.8 (7,2)	2,1 (35,8)
Minima medie °C (°F)	−20.5 (−4.9)	−19.4 (−2.9)	−12 (10)	−1 (30,2)	6.3 (43,3)	12.0 (53,6)	14.2 (57,6)	11.6 (52,9)	5.7 (42,3)	−0.3 (31,5)	−10.5 (13,1)	−17.9 (−0.2)	−2,7 (27,1)
Minima istorică °C (°F)	−45.1 (−49.2)	−45.5 (−49.9)	−41.1 (−42.0)	−25.5 (−13.9)	−12.9 (8,8)	−3.1 (26,4)	2.1 (35,8)	−1.7 (28,9)	−7.6 (18,3)	−28.1 (−18.6)	−41.2 (−42.2)	−44.7 (−48.5)	−45,5 (−49,9)
Precipitații mm (inches)	23 (0.91)	18 (0.71)	17 (0.67)	21 (0.83)	35 (1.38)	51 (2.01)	66 (2.6)	54 (2.13)	37 (1.46)	30 (1.18)	34 (1.34)	29 (1.14)	415 (16,34)
Umiditate [%]	80	77	76	65	54	60	67	69	70	74	81	81	71
Nr. mediu de zile ploioase	1	1	3	9	15	16	17	18	17	12	5	1	115
Nr. mediu de zile cu ninsoare	27	24	17	8	2	0.2	0	0	1	10	21	27	137
Ore însorite	68.2	126.0	182.9	234.0	285.2	318.0	322.4	248.0	180.0	105.4	72.0	62.0	2.204,1
Sursa nr. 1: Pogoda.ru.net
Sursa nr. 2: Hong Kong Observatory (sun only)

Personalități marcanteModificare

• Margarita Breitkreiz, actriță

iulie sînt între +25⁰C și +28⁰C, dar uneori temperatura atinge și +40⁰C.