Regiunile Franței
Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare. Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate. Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții. |
Franța este împărțită în 13 regiuni (franceză régions): 12 dintre acestea sunt în partea continentală a Franței metropolitane, una este Corsica pe insula omonimă, (cu toate că strict vorbind, Corsica este o colectivitate teritorială nu o regiune dar este uzual considerată regiune) iar 5 regiuni sunt situate peste mări (franceză outre mer). Aceste regiuni sunt subdivizate în departamente (franceză département).
Caracteristici generaleModificare
În Franța continentală, excluzând Corsica, până în 2016 suprafața medie a unei regiuni era de 25,809 km², ceea ce reprezenta aproximativ o cincime din suprafața medie a statelor americane, dar cu 28% mai mult decât suprafața medie a landurilor Germaniei și cu 67% mai mult decât suprafața medie a regiunilor Angliei.
În 2004, populația medie a unei regiuni din Franța continentală era de 2.329.000 locuitori, jumătate din populația unei regiuni engleze sau a unui stat american și trei sferturi din populația medie a unui land german. Numărul mediu de departamente ale unei regiuni din Franța continentală era de patru.
RolModificare
Regiunile nu au autonomie legislativă, dar pot percepe un anumit număr de taxe (care este deductibil din bugetul primit de la guvern), iar bugetele, deși mari dar nu extraordinar de mari, sunt administrate de un consiliu regional (franceză conseil régional) format din membri aleși prin sufragiu universal pe o durată de șase ani. Aceștia sunt aleși la nivelul departamentelor și au dreptul de a fi realeși. Aceștia aleg un președinte (franceză président du conseil régional) care, din 1986, dispune de putere executivă, a fost autorizat să recruteze personal pentru a constitui serviciile consiliului și este responsabil pentru votarea și executarea deciziilor bugetare.
Principala atribuție legală a consiliului regional este de a construi și finanța liceele. În plus, regiunile au posibilitatea de a investi în infrastructură — educație, sisteme de transport public și de a acorda ajutor universităților și antreprenorilor, precum și ajutor pentru cercetare. Din această cauză, președintele unei regiuni înstărite ca de exemplu Île-de-France sau Ron-Alpi poate fi o poziție foarte importantă.
Sunt, din timp în timp, discuții legate de acordarea autonomiei legislative regiunilor, dar aceste propuneri sunt controversate. Există de asemenea propuneri legate de suprimarea consiliilor generale de la nivelul departamentelor și înglobarea activităților acestora, așa încât departamentele să aibă doar rolul de subdiviziuni administrative.
Lista regiunilor până la reforma din 2014Modificare
- Regiuni care sunt de asemenea departament de peste mări (franceză Département d'outre-mer - DOM), fiecare dintre ele fiind alcătuite dintr-un singur departament:
- 23 Guadelupa
- 24 Martinica
- 25 Guyana Franceză
- 26 Réunion
Zonă | Cod INSEE |
Cod ISO 3166-2 |
Regiune | Capitala regiunii | Departamente |
---|---|---|---|---|---|
1 | Île-de-France | ||||
11 | FR-J | Île-de-France | Paris | 75, 77, 78, 91, 92, 93, 94, 95 | |
2 | Regiuni din zona Centru-Nord | ||||
21 | FR-G | Champagne-Ardenne | Châlons-en-Champagne | 51, 08, 10, 52 | |
22 | FR-S | Picardia | Amiens | 80, 02, 60 | |
23 | FR-Q | Normandia de Sus | Rouen | 76, 27 | |
24 | FR-F | Centru | Orléans | 45, 18, 28, 36, 37, 41 | |
25 | FR-P | Normandia de Jos | Caen | 14, 50, 61 | |
26 | FR-D | Bourgogne | Dijon | 21, 58, 71, 89 | |
3 | Nord-Pas-de-Calais | ||||
31 | FR-O | Nord-Pas de Calais | Lille | 59, 62 | |
4 | Regiuni din zona de Est | ||||
41 | FR-M | Lorena | Metz | 57, 54, 55, 88 | |
42 | FR-A | Alsacia | Strasbourg | 67, 68 | |
43 | FR-I | Franche-Comté | Besançon | 25, 39, 70, 90 | |
5 | Regiuni din zona de Nord-Vest, Atlantice | ||||
52 | FR-R | Pays de la Loire | Nantes | 44, 49, 53, 72, 85 | |
53 | FR-E | Bretania | Rennes | 35, 22, 29, 56 | |
54 | FR-T | Poitou-Charentes | Poitiers | 86, 16, 17, 79 | |
7 | Regiuni din zona de Sud-Vest | ||||
72 | FR-B | Aquitania | Bordeaux | 33, 24, 40, 47, 64 | |
73 | FR-N | Midi-Pirinei | Toulouse | 31, 09, 12, 32, 46, 65, 81, 82 | |
74 | FR-L | Limousin | Limoges | 87, 19, 23 | |
8 | Regions din zona Centru-Sud | ||||
82 | FR-V | Ron-Alpi | Lyon | 69, 01, 07, 26, 38, 42, 73, 74 | |
83 | FR-C | Auvergne | Clermont-Ferrand | 63, 03, 15, 43 | |
9 | Regiuni din zona de Sud, Mediterraneene | ||||
91 | FR-K | Languedoc-Roussillon | Montpellier | 34, 11, 30, 48, 66 | |
93 | FR-U | Provence-Alpi-Coasta de Azur | Marseille | 13, 04, 05, 06, 83, 84 | |
94 | FR-H | Corsica | Ajaccio | 2A, 2B | |
0 | Regiuni de peste mări | ||||
01 | GP | Guadelupa | Basse-Terre | 971 | |
02 | MQ | Martinica | Fort-de-France | 972 | |
03 | GF | Guyana Franceză | Cayenne | 973 | |
04 | RE | Réunion | Saint-Denis | 974 |
Lista regiunilor după reforma din 2014Modificare
În 2014 Parlamentul francez a adoptat o lege care printr-o serie de fuziuni a redus numărul de regiuni metropolitane de la 22 la 13:[1]
- Auvergne-Ron-Alpi
- Burgundia-Franche-Comté
- Bretania
- Centre-Val de Loire
- Corsica
- Grand Est
- Hauts-de-France
- Île-de-France
- Normandia
- Noua Achitanie
- Occitania
- Pays de la Loire
- Provența-Alpi-Coasta-de-Azur
Cele cinci regiuni de peste mări sunt:
NoteModificare
- ^ Le Monde. „La carte à 13 régions définitivement adoptée”. Accesat în .