Rezervația naturală Cabac

Cabac
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)



Poziția	Raionul Nisporeni Republica Moldova
Coordonate	47°11′04″N 28°08′37″E ({{PAGENAME}}) / 47.184581°N 28.143518°E
Suprafață	24,7 ha
Modifică date / text

Cabac este o rezervație naturală silvică în raionul Nisporeni, Republica Moldova. Este amplasată la nord de satul Vulcănești din raionul Nisporeni; conform amplasamentului forestier se află în Ocolul silvic Ciorești, Întreprinderea Silvică Nisporeni (subparcelele 3E, 3J, 4D, 9G, 10C, 13F și 14D).^[1] Conform Legii ariilor naturale protejate de stat, are o suprafață de 24,7 ha și este administrată de Gospodăria Silvică de Stat Nisporeni.^[2]

Caracteristici geografice

Rezervația se întinde pe câțiva versanți cu expoziție nordică și nord-estică și un versant cu expoziție vestică și înclinare de 10-25 grade. Altitudinea variază între 275 m și 375 m. Solul este brun de pădure.^[1]

Diversitate floristică

Aria protejată este o suprafață de pădure cu arborete valoroase de fag (Fagus sylvatica),^[1] atribuită la categoria ecosisteme forestiere de gorun, stejar pedunculat și fag din Centrul Moldovei.^[3]

Arbori

Au fost identificate două categorii de arboreturi: natural fundamentale și parțial derivate. Ambele sunt de o productivitate mijlocie.^[1]

Cele două arboreturi natural fundamentale, ambele de fag, cresc în subparcelele 13F și 14D, pe o suprafață totală de 7,3 ha (15,5% din suprafața ariei protejate). S-au format la o altitudine de 350-375 m pe versanți cu expoziție nordică și vestică. În 2007, vârsta lor era de 130 de ani și productivitatea constituia 259-288 m³/ha. Predomină fagul (Fagus sylvatica). Speciile însoțitoare sunt carpenul (Carpinus betulus), cireșul (Cerasus avium), paltinul-de-munte (Acer pseudoplatanus), paltinul-de-câmp (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior) și ulmul (Ulmus glabra). Sunt prezente și câteva exemplare de plop tremurător (Populus tremula).^[1]

Arboreturile parțial derivate au fost evidențiate în 5 subparcele cu o suprafață totală de 39,7 ha ( 84,5% din suprafața totală a ariei protejate). Cota de participare a fagului variază de la 10% până la 50%. Cota de participare a altor specii – gorunul, carpenul, frasinul, cireșul – este neînsemnată. În parcela 4D este destul de mare cota de participare a paltinului.^[1]

În total, au fost documentate 8 specii de arbori:^[1]

Fagul fructifică relativ rar, cu toate acestea există puiet de 1-2 m în locurile cu consistența scăzută. A mai fost evidențiat puiet de carpen, frasin, tei, cireș, paltin-de-câmp și ulm.^[1]

Arbuști

Stratul de arbuști este slab dezvoltat. Au fost înregistrate 8 specii, cu precădere în subparcela 13F, dar numai ca exemplare solitare, cu excepția a trei pâlcuri de soc (Sambucus nigra):^[1]

Ierburi

Cele 47 de specii de plante ierboase care populează rezervația sunt:^[1]^[4]

Gradul de acoperire cu ierburi variază între 30-60%.^[1] Cinci specii din cele enumerate sunt considerate plante rare: Actaea spicata, Arum orientale, Circea lutetiana, Dryopteris filix mas, Epipactis heleborine.^[4]

Statut de protecție

Rezervația naturală Boguș este o suprafață reprezentativă de pădure de fag caracteristică pentru pădurile din Centrul Moldovei. După vârstă și parametrii biomorfologici ai fagului, dar și datorită peisajului caracteristic, este considerată o suprafață de pădure valoroasă. Conține câteva exemplare de fag de dimensiuni remarcabile.^[4] Genofondul este constituit din 63 de specii de plante vasculare, dintre care 5 sunt specii rare.^[1]^[4]

Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, care a atribuit zona la categoria rezervațiilor naturale.^[4] Statutul de protecție a fost reconfirmat prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.^[2] Deținătorul funciar este, conform Legii din 1998, Gospodăria Silvică de Stat Nisporeni.^[2]

Arboretul este afectat în unele locuri. Sunt prezente specii ruderale. În unele locuri este posibilă regenerarea naturală a fagului, dar aceste oportunități nu sunt fructificate de managementul silvic.^[4]

Pentru optimizarea conservării diversității vegetale, specialiștii recomandă limitarea accesului populației. Este înaintată de asemenea propunerea ca în suprafața protejată să fie incluse unele suprafețe forestiere adiacente.^[4]

Note

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l Postolache 2007, p. 27.
^ ^a ^b ^c „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în 25 noiembrie 2024.
^ Postolache, Gheorghe (2002). „Probleme actuale de optimizare a rețelei ariilor protejate pentru conservarea biodiversității în Republica Moldova”. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice, chimice și agricole (4(289)).
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Postolache 2007, p. 28.

Bibliografie

Postolache, Gheorghe; Postolache, Dragoș (iunie 2007). „Aria protejată „Cabac"” (PDF). Mediul Ambiant (3 (33)): 27-28. Arhivat (PDF) din originalul de la 21 august 2019. Accesat în 20 august 2019.

Legături externe

Materiale media legate de rezervația naturală Cabac la Wikimedia Commons

[FOOTNOTEPostolache200727-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l Postolache 2007, p. 27.

[legea1538-2] „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în 25 noiembrie 2024.

[Postolache2002-3] Postolache, Gheorghe (2002). „Probleme actuale de optimizare a rețelei ariilor protejate pentru conservarea biodiversității în Republica Moldova”. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice, chimice și agricole (4(289)).

[FOOTNOTEPostolache200728-4] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Postolache 2007, p. 28.

[1]

[2]

[3]

[4]