Reziliență

Reziliență
Aria de sub porțiunea liniară a curbei tensiune–alungire este reziliența materialului
Unitate SI	J/m³
În unități SI fundamentale	N•m•m⁻³
Dimensiune SI	L⁻¹MT⁻²
Este extensivă?	nu
Este intensivă?	da
Comportarea la transformarea coordonatelor	constantă

Pentru reziliența umană, vedeți reziliență (psihologie).

În tehnică, în special în știința materialelor reziliența este proprietatea unui material solid de a absorbi o energie la o deformare elastică și de a o restitui la revenirea la starea inițială.

Modulul de reziliență este definit drept energia maximă care poate fi absorbită per unitate de volum fără a crea o deformație permanentă. Poate fi calculat prin integrarea curbei tensiune–alungire de la zero până la limita de elasticitate. În tensiune uniaxială, în ipoteza elasticității liniare modulul de reziliență, $U r,$ este

U_{r}={\frac {\sigma _{y}^{2}}{2E}}={\frac {\sigma _{y}\varepsilon _{y}}{2}}

unde $σ y$ este tensiunea de curgere, $ε y$ este deformația la curgere, iar $E$ este modulul lui Young.^[1] Această analiză nu este valabilă pentru materiale elastice neliniare precum cauciucul, pentru care trebuie utilizată aria de sub curbă până la limita de elasticitate.^[2]

Unitatea de reziliență

În SI valoarea modulului de reziliență, $U r$ , se exprimă în joule pe metru cub (J/m³), la fel cu modulul de tenacitate.

În România

În sursele românești reziliența este definită prin încercarea la șoc, la fel cu tenacitatea,^[3]^[4]^[5]^[6] iar prin „tenacitate” se înțelege o „reziliență” mare. Însă având în vedere că prin natura sa încercările la șoc, Charpy sau Izod, nu se pot executa fără deformarea epruvetei, definiția dată în introducere se poate aplica numai dacă pe stand se poate ridica toată curba tensiune–deformare.^[7]

Note

^ en Campbell, Flake C. (2008). Elements of Metallurgy and Engineering Alloys. ASM International. p. 206. ISBN 9780871708670.
^ en O. Balkan and H. Demirer (2010). „Polym. Compos”. Polymer Composites. 31: 1285. ISSN 1548-0569.
^ „reziliență” la Lexiconul Tehnic Român
^ „reziliență” la DEX online
^ Gheorghe Buzdugan, Rezistența materialelor, Ed. a IX-a revizuită, București: Editura Tehnică, 1970, pp. 679–680
^ Andreia Molea, Violeta Valentina Merie, Ramona-Crina Suciu, Materiale utilizate în construcția și întreținerea autovehiculelor, Cluj-Napoca: Editura UTPRESS, 2023, ISBN: 978-606-737-681-4, p. 30, accesat 2024-06-17
^ Ciocan pentru încercare la încovoiere, Universitatea Politehnica din București, accesat 2024-06-17

Bibliografie

en Guha S., Quantification of inherent energy resilience of process systems for optimization of energy usage. Environ Prog Sustainable Energy. 2019;e13308. https://doi.org/10.1002/ep.13308
en Guha S., Quantification of inherent energy resilience of process systems pertaining to a gas sweetening unit. International Journal of Industrial Chemistry (2020) 11:71–90 https://doi.org/10.1007/s40090-020-00203-3

Vezi și

Tenacitate

	Portal Fizică
	Portal Inginerie mecanică

[1] Campbell, Flake C. (2008). Elements of Metallurgy and Engineering Alloys. ASM International. p. 206. ISBN 9780871708670.

[2] O. Balkan and H. Demirer (2010). „Polym. Compos”. Polymer Composites. 31: 1285. ISSN 1548-0569.

[3] „reziliență” la Lexiconul Tehnic Român

[4] „reziliență” la DEX online

[GB-5] Gheorghe Buzdugan, Rezistența materialelor, Ed. a IX-a revizuită, București: Editura Tehnică, 1970, pp. 679–680

[MMS-6] Andreia Molea, Violeta Valentina Merie, Ramona-Crina Suciu, Materiale utilizate în construcția și întreținerea autovehiculelor, Cluj-Napoca: Editura UTPRESS, 2023, ISBN: 978-606-737-681-4, p. 30, accesat 2024-06-17

[7] Ciocan pentru încercare la încovoiere, Universitatea Politehnica din București, accesat 2024-06-17

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]