Romavia
IATA
WQ
ICAO
RMV
Callsign
AEROMAVIA
Înființare3 aprilie 1991
SediuBucurești, România
Baza OperativăAeroportul Internațional Henri Coandă
Hub-uriAeroportul Internațional Henri Coandă
ConducereFlorian Costache
(Director executiv)[1]
Flotă1 Boeing 707
2 ROMBAC 1-11
2 BAe 146 (închiriate)
Destinațiicharter
Desființare2014
Soartăfaliment, lichidare

Romavia a fost o companie aeriană română de stat, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, înființată în aprilie 1991 pentru a asigura zborurile președintelui și miniștrilor români. Ulterior compania a început să efectueze și zboruri regulate spre câteva destinații din Europa. Între obiectele de activitate ale companiei s-au numărat și transportul trimiterilor poștale și reparația avioanelor. Compania și-a încetat activitatea în 2014 prin faliment.

Romavia a fost înființată în 1991 în coordonarea Ministerului Apărării, pentru transport aerian de călători, marfă și poștă, precum și pentru deplasările demnitarilor.[2]

Compania avea 241 de angajați și o cifră de afaceri de 11 milioane de euro anual.[3] În august 2014, Romavia a intrat în faliment.[2][4] Conform unui raport al Curții de Conturi, compania a avut cheltuieli nejustificate din punct de vedere economic, prin supradimensionarea departamentelor cu angajați,[2] în condițiile în care cheltuielile companiei erau acoperite doar în proporție de 12,5 % din veniturile proprii.[2]

Compania dispunea de 3 aeronave:[5]

  • 1 Boeing 707-320C - (YR-ABB – fostul avion prezidențial)
  • 2 BAe 146-200 - (YR-BEA, YR-BEC); un al treilea avion, YR-BEB, a suferit un accident în aprilie 2008[6][7], fiind retras și înlocuit de YR-BEC[8]

În decursul timpului compania a mai operat și următoarele tipuri de avioane:

Destinații

modificare

Romavia efectua zboruri VIP și charter.

Accidente și incidente

modificare
10 ianuarie 1991

La 10 ianuarie 1991 avionul prezidențial Boeing 707-3K1C al Romavia, care efectua un zbor de test având la bord doar 13 membri ai echipajului la aterizare pe Aeroportul Otopeni a lovit pista cu aripa stângă, motoarele nr. 1 și 2 fiind avariate. Avionul a executat un bont de 30–40 de metri înainte de a reveni pe pistă, iar la motorul nr. 1 a izbucnit un incendiu. Echipajul a fost evacuat prin partea dreaptă a avionului, nu au existat victime.[9]

13 decembrie 1995

La 13 decembrie 1995 a avut loc cel mai grav accident din istoria Romavia, când avionul YR-AMR s-a prăbușit la decolarea de la Verona, însă avionul era operat de compania Banat Air. Accidentul s-a datorat depășirii greutății admise cu circa 2000 kg și lipsei degivrării.[10]

22 aprilie 2008

La 22 aprilie 2008, la ora 18:17[11] unul din cele două avioane BAe 146-200 (cel înmatriculat YR-BEB[12]) ale companiei, ce efectua un zbor pentru compania Carpatair, a ieșit de pe pistă la aterizarea pe Aeroportul Otopeni. Toți cei 67 de pasageri ai aeronavei (65 de adulți și 2 copii[11]) au fost evacuați în siguranță.[13] Evenimentul este clasat, datorită gravității avariilor, ca accident.[11][14] Deoarece nu există răniți, Carpatair afirmă că problema despăgubirilor nu se pune.[7][11]

Avionul era pilotat de echipajul său obișnuit (6 persoane, dintre care 2 piloți), fiind închiriat de Carpatair de la Romavia împreună cu echipajul său.[14] Avionul efectua o cursă de la Timișoara la București,[14] unde trebuia să aterizeze la ora 16:40.[11] Avionul a făcut o escală la Craiova,[11] posibil în urma avertizărilor meteo, urmând ca zborul să fie reluat ulterior, iar aterizarea la Otopeni să fie după ora 18:00.[11] Deoarece la întârzieri de peste 5 ore pasagerii au dreptul la despăgubiri[15] este posibil ca acest aspect să fi determinat operatorul aerian (Carpatair) să ceară terminarea cursei spre București.

La aterizare, avionul a fost dirijat pe pista 2 a aeroportului (08 dreapta - 26 stânga).[11][12] Deși această pistă în principiu are cca. 3500 m, în realitate erau disponibili doar 2100 m[14] datorită unor lucrări de întreținere.

Conform declarației directorului Direcției Investigații Transport Aerian din Ministerul Transporturilor, Mircea Ciucă, accidentul s-a datorat condițiilor meteo foarte proaste,[14] cu furtună, ploaie puternică,[11] și rafale de vânt cu peste 35 km/h,[12] rafalele fiind resimțite și de pasageri, înainte de aterizare,[11] care, totuși, a avut loc lin.[14]

Conform declarațiilor directorului general al Carpatair, Nicolae Petrov, avionul a avut probleme la frânare și a ajuns la capătul pistei cu viteză mare.[14] Acolo a fost obligat să facă un viraj pe bretea, manevră în care a pierdut aderența, lucru simțit și de pasageri,[11] și, influențat probabil și de rafalele de vânt,[11] a ieșit de pe pistă.[14] În urma ieșirii s-au rupt ambele jambe ale trenului de aterizare principal,[14] iar unii pasageri afirmă că este avariată și o aripă,[11] după poziția avionului, cea dreaptă.[11][14]

Avionul era asigurat, pentru 4,2 milioane de dolari.[7]

  1. ^ „Romavia - declarații”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b c d Compania care transporta demnitarii a intrat în faliment, 27 august 2014, Cătălina Constantin, Evenimentul zilei, accesat la 27 august 2014
  3. ^ „Romavia - about”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Ioan Dornescu, Romavia a intrat în faliment, mediafax.ro, 25 august 2014, accesat 2016-11-06
  5. ^ „Istoric Romavia”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Aeronava care a iesit marti de pe pista Aeroportului Otopeni avea sistem de avertizare pentru acvaplanare Arhivat în , la Wayback Machine. Citare Rompres, 23 aprilie 2008
  7. ^ a b c Avionul Carpatair – răsturnat de vânt, după aterizare Gândul, 24 aprilie 2008
  8. ^ Istoricul YR-BEC
  9. ^ en Aviation Safety Network, Accident description, accesat 2016-11-06
  10. ^ en Aviation Safety Network, Accident description, accesat 2016-11-06
  11. ^ a b c d e f g h i j k l m n Accident aviatic :Scenele groazei la Otopeni[nefuncțională], 23 aprilie 2008, Diana Scarlat, Jurnalul Național, accesat la 7 iulie 2012
  12. ^ a b c Un avion de pasageri a ieșit de pe pista Aeroportului Otopeni Arhivat în , la Wayback Machine. Adevărul, 23 aprilie 2008
  13. ^ Un avion a ratat aterizarea și a ieșit de pe pistă pe Aeroportul "Henri Coandă" Arhivat în , la Wayback Machine. Ziua, 22 aprilie 2008) (NB: Titlul articolului este greșit, în aviație „ratarea aterizării” înseamnă renunțarea la aterizare, nu accident la aterizare.)
  14. ^ a b c d e f g h i j Aeroportul Henri Coandă: Un avion a ieșit de pe pistă la aterizare Arhivat în , la Wayback Machine. Mediafax, 22 aprilie 2008
  15. ^ Comunicate de presă - Ministerul Transporturilor, august 2007. Arhivat din original la . Accesat în . 
Avionul Rombac 1-11 YR-BRE