Rudolph Sohm
| Rudolph Sohm | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3]  Rostock, Mecklenburg-Schwerin, Confederația Germană |
| Decedat | (75 de ani)[1][2][3] Leipzig, Regatul Saxoniei, Imperiul German |
| Frați și surori | Albert Sohm[*] |
| Cetățenie |  Mecklenburg-Schwerin |
| Religie | luteranism |
| Ocupație | legal historian[*] autor cadru didactic universitar[*] jurist |
| Locul desfășurării activității | Freiburg im Breisgau Leipzig |
| Limbi vorbite | limba germană[4] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Rostock Große Stadtschule Rostock[*] |
| Organizație | Universitatea Leipzig Universitatea din Freiburg Universitatea Georg-August din Göttingen |
| Partid politic | Nationalsozialer Verein[*] |
| Premii | Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*] |
| Profesor pentru | Nino Tamassia[*] |
Modifică date / text  | |
Gotthold Julius Rudolph Sohm (n. , Rostock, Mecklenburg-Schwerin, Confederația Germană – d. , Leipzig, Regatul Saxoniei, Imperiul German) a fost un jurist și canonist german, specialist în istoria dreptului ecleziastic.
Biografie
modificareSohm a studiat dreptul din 1860 până în 1864 la universitățile din Rostock[5], Berlin și Heidelberg. La Rostock, Sohm obține titlul de doctor în drept în anul 1864. Din 1870 este profesor de drept la universitatea din Freiburg, unde a locuit în Luisenstraße Nr. 5.[6]. Din 1872 activează ca profesor de drept german și drept canonic la Universitatea din Strasbourg unde din 1882 devine și rector.
Din 1887 este profesor de drept german la Leipzig unde elaborează printre altele și tratatele de drept civil german. Împreună cu Friedrich Naumann și Caspar René Gregory fondează Asociația Național-Socialistă care reprezenta creștinismul social german de factură protestantă. S-a pensionat în 1917.
Walter Simons a fost unul dintre cei mai renumiți elevi pe care i-a avut.
Opera
modificareA reprezentat cu strictețe creștinismul luteran confesionalist. Tezele lui Sohm despre bazele dreptului canonic luteran evanghelich pornesc cea mai mare dispută pe această temă din istoria protestantismului german: cea dintre Sohm și Adolf von Harnack.
Distincții
modificareSohm a fost distins cu titlul de doctor honoris causa de către nenumărate facultăți, inclutând pe cele de teologie. În 1916 a obținut ordinul Pour le Mérite.
Opere
modificare- Die Lehre vom subpignus. Stiller, Rostock 1864 (Dissertation, Universität Rostock, 1864; Digitalisat).
- Über die Entstehung der Lex Ribuaria. Böhlau, Weimar 1866 (Habilitationsschrift, Universität Göttingen, 1866; Digitalisat).
- Der Prozess der Lex Salica. Böhlau, Weimar 1867 (Digitalisat)
- Das Recht der Eheschließung aus dem deutschen und canonischen Recht geschichtlich entwickelt. Eine Antwort auf die Frage nach dem Verhältnis der kirchlichen Trauung zur Civilehe. Böhlau, Weimar 1975 (Digitalisat)
- Institutionen des römischen Rechts. Duncker & Humblot, Leipzig 1884 (Digitalisat).
- Kirchengeschichte im Grundriß. Böhme, Leipzig 1888 (Digitalisat der 2. Auflage 1888).
- Kirchenrecht. 2 Bände. Duncker & Humblot, München 1892/1923.
- Wesen und Ursprung des Katholizismus (= Abhandlungen der Philologisch-historischen Klasse der Königlich-Sächsischen Gesellschaft der Wissenschaften. Bd. 27, Nr. 10). Teubner, Leipzig 1909.
Note
modificare- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Rudolph Sohm, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b „Rudolph Sohm”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ vezi dovezile despre înmatricularea lui Rudolph Sohm în portalul matricol din Rostock.
- ^ Freiburger Adreß-Kalender für das Jahr 1871. S. 98.
Legături externe
modificare- de Rudolph Sohm în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei