Sărbători ale musulmanilor din România

Orice colectivitate umană,își găsește modul de exprimare în tradiții,obiceiuri și sărbători laice și religioase.
Identitatea etnică,religioasă și culturală este un semn al recunoașterii prezenței și demnității celuilalt. Musulmanii din România pun mare accent pe respectarea sărbătorilor laice și religioase.

Respectul față de vârstnici

Ca la orice comunitate și la comunitatea musulmană din România există un interes și un respect pentru bătrâni,pentru experiența și înțelepciunea lor. Vârstnicii sunt modele de urmat,ei iubesc judecata dreaptă și respectă credința,religia. Respectul tinerilor față de batrâni trebuie exprimat în orice moment al zilei și în orice zonă existențială. Obligația elementară a tânărului este să sărute mâna celor mai în vârstă.

Sărbătoarea Sacrificiului

Sărbătoarea religioasă musulmană anuală exprimă o desăvârșită și necondiționată supunere și adoratie față de Allah Atotputernicul și Milostivul,Cel cu nouăzecișinouă de nume sublime,preafrumoase. Credința în Allah este mai puternică decât dragostea și ocrotirea paternă. Tradiția musulmană a consemnat în Sfântul Coran că Ibrahim,pus să aleagă între a-și sacrifica propriul fiu și adorația față de Allah,alege a doua variantă. Ca recompensă, Allah îi trimite un berbec ce va fi sacrificat în locul fiului ce va trăi. Sacrificiul berbecului,a cărui carne se împarte familiei,văduvelor,nevoiasilor,etc.,este obligație a musulmanului independent economic. După rugăciunea de Bayram (Bayram Namazî) care se face obligatoriu în moschei,după ce bărbații trec pe la casele celor decedați peste an și aici citesc din Sfântul Coran,urmează patru zile de bucurie.

Sărbătoarea Postului

Alături de Sărbătoarea Sacrificiului este considerată a doua sărbătoare religioasă importantă a cultului musulman. Luna de post,care durează 30 de zile,are rolul de fortificare fizică și mentală și se încheie cu slujba de Bayram,fiind urmată de trei zile de bucurie și destindere. Se crede că în a douăzecișișaptea zi a postului a început revelarea Sfântului Coran în noaptea de Kadîr (Noaptea Destinului). Sărbătoarea Ramazan Bayram este o sărbătoare a bucuriei și împăcării,a curățeniei spirituale,a credinței și venerării lui Allah. Tradiția islamică consemnează că în luna Ramazan se deschid porțile Raiului,se închid porțile Iadului și Diavolul este legat în lanțuri. Musulmanul postește de la mijitul zorilor până la apus. Serile și nopțile se face în geamii,rugaciunea colectivă,numită Teravih,rugăciune condusă de regula de imam și oferită lui Allah Preaînaltul.
Postul de treizeci de zile,constituie o „baie spirituală”, a milosteniei,a iertării,a venerării lui Allah,a lecturii Sfântului Coran.

Nașterea Profetului

Articol principal: Mawlid - Nașterea Profetului

Nașterea Profetului reprezintă, în tradiția religioasă islamică,începutul dezrădăcinării ignoranței,nedreptății,imoralității și ilegalității. Profetul Muhammad s-a născut în ziua a-12-a din a-3-a lună a calendarului arab (rebbiul-evvel). Noaptea nașterii Profetului Muhammad se sărbatorește cu rugăciuni.

Numele Muhammad are radacina HMD (a lăuda,a slavi),iar numele Profetului înseamnă,cel lăudat.

Muhammad a fost fiul lui Abdullah din clanul Balmuhași care aparținea tribului Qurays. Tatăl lui murise înainte de nașterea sa cu aproximativ 6 luni. Copilul Muhammad l-a avut ca tutore pe bunicul său `Abdu L-Muttalib,care l-a tratat ca pe propriul său fiu. După moartea mamei sale,Muhammad devine orfan la vârsta de 6 ani.

La vârsta de 40 de ani,Muhammad primește prima revelație de la Allah în peștera Hira. După primele Sure,revelația se întrerupe pentru o perioadă îndelungată,fapt ce il face pe Profet să se descurajeze,însă îngerul Gabriel,îl încurajează că el este alesul. Musulmanii nu l-au crezut pe Muhammad o ființă divină,ci una umană cu un comportament exemplar,Coranul confirmând acest lucru.

Plecarea lui Muhammad în anul 622,împreună cu credincioșii apropiați,la Iasrib (viitoarea Medina),marchează începutul erei islamice.

Noaptea destinului (Laylatu-L-Qadar)

În această noapte,a început coborârea versetelor Coranului. Noaptea destinului este o noapte unică,plină de iertare și purificare spirituală. Coborârea Coranului a durat aproximativ 23 de ani.

În noaptea de Kadîr,credincioșii musulmani din România și din întreaga lume,se roagă până în zori, pentru iertarea păcatelor,căci Allah este Iertător.

Noaptea lunii Regep

Conform calendarului islamic,lunile Regep,Șaban și Ramazan sunt considerate cele mai înălțătoare și pline de belșug. În aceste luni,Allah iartă păcatele supușilor săi,aceste luni fiind un prilej de rugăciune,de îndreptare a greșelilor. Musulmanii cu adevarat credincioși se roagă la Allah în prima noapte de vineri a lunii Regep, Musulmanii din România cred că rugăciunile sunt primite cu precădere în prima vineri a lunii Regep,în a cincisprezece-a noapte din luna Șaban,în noaptea de Sărbătoarea Postului,în noaptea de Sărbătoarea Sacrificiului și în toate nopțile de vineri.

Noaptea de Berat

Aceasta este a cincisprezece-a noapte a lunii Șaban,reprezentând noaptea iertării păcatelor,orice musulman scăpând de păcate prin rugăciune. Potrivit Surei 53,versetul 62, Allah a spus ”Nu este nimeni care să ceară să fie iertat,ca să-l iert? Nu este nimeni care să vrea mijloace de subzistență,ca să i le dau? Nu este nimeni bolnav și în necaz,ca să-l însănătoșesc și să-i alung necazurile? Nimeni nu are alte dorințe ca să i le îndeplinesc?” . Musulmanii din România cred că în această noapte trebuie sa uite de egoism,de dușmănie,de minciună. Trebuie sa se înteleagă bine și să îsi ajute frații de religie.

Ziua de Vineri

În ziua de Vineri,credincioșii musulmani din România se anună la geamii,unde rugăciunea se face colectiv. Profetul Muhammad a spus că ziua de Vineri a fost asezată în Rai și apoi scoasă din Rai pentru a fi oferită oamenilor.

Coranul menționează în Sura Rugăciunii de Vineri că orice musulman trebuie să se lase de alte preocupări și să se grăbească să-l pomenească pe Allah. Rugăciunea de Vineri este precedată de o predică pe teme religioase.

Bibliografie

• Nuredin Ibram-”Comunitatea musulmană din Dobrogea”,editura Ex Ponto,Constanța 2011