SS Bremen
| SS Bremen | |
 Sosirea navei Bremen la New York, într-un timp record de 6 zile și 3 ore cu pornirea din orașul Bremen | |
| Țară | Republica de la Weimar |
|---|---|
| Nume navă | Bremen |
| Tip | pachebot transatlantic |
| Cost | 65 milioane mărci |
| Constructor | Deutsche Schiff- und Maschinenbau Aktiengesellschaft[*]  |
| Lansare la apă | 2 august 1928 |
| Caracteristici | |
| Lungime | 286,1 m |
| Lățime | 31 m |
| Adâncime-chil | 10,33 m |
| Viteza maximă | 28 noduri |
| Motor | 4 turbine cu abur |
| Echipaj | 990 |
Modifică text  | |
SS Bremen a fost un pachebot german construit la Bremen la comanda Norddeutscher Lloyd(d) în 1928. Fiind o navă rapidă la vremea sa, a deținut trofeul Panglica albastră timp de un an pe traseul vestic și timp de șase ani cel estic. Nava-soră(d) a sa, Europa(d), a fost cedată Franței după cel de-al doilea război mondial și a fost botezată Liberty. Bremen, însă, nu a supraviețuit războiului, fiind incendiată în 1941 în timp ce era utilizată la transportarea trupelor armate pentru invazia Angliei pe frontul de vest.
Istoric modificare
Context și construcție modificare
La sfârșitul anilor 1920, Germania, cu puține excepții, nu mai avea o flotă comercială, cele mai mari nave ale sale – Imperator(d), Vaterland(d) și Bismarck(d) – fiind confiscate de Regatul Unit și Statele Unite. Avea în posesie Deutschland(d), dar aceasta era depășită din punct de vedere tehnic.[1]
În 1926, compania maritimă Norddeutscher Lloyd(d) a comandat construcția a două nave care ar relansa Germania pe piața transatlantică: Bremen și Europa(d). Prima a fost construită la Bremen, iar al doua la Hamburg.[2] Vasele au primit o etravă ușor bulbată, inovație care s-a dovedit a fi esențială în atingerea unei viteze mai mari.[3] De asemenea, plăcile de oțel au fost dispuse în mod diferit decât în mod clasic, ceea ce a contribuit în continuare la creșterea vitezei. Deja în timpul construcției, navele erau considerate candidate în a depăși recordul de viteză stabilit de Mauretania.
Bremen a fost prima navă lansată pe apă dintre cele două, la 2 august 1928, sub supravegherea președintelui Paul von Hindenburg. Designul său, în special cel al coșurilor, este inspirat de la pachebotul englez Britannic(d) al White Star Line, construit în aceeași perioadă.[3] Coșurile erau vopsite în galben (culoarea companiei) și au fost înălțate ulterior (în 1932) cu 5 m pentru a diminua prezența fumului pe punte. Nava a fost inaugurată în martie 1929, măsurând 286 m în lungime, cu o greutate de 51.565 tone și pusă în mișcare de patru turbine cu abur. Coca era împărțită în 13 compartimente etanșe. Chila era instalată într-un mod care mărea semnificativ stabilitatea vasului pe apă. Ca și nava-soră a sa, Bremen era utilată cu o catapultă destinată lansării hidravioanelor de pe puntea superioară, pentru o livrare mai rapidă a poștei.[4]
Carieră comercială modificare
La 16 iunie 1929 a avut loc cursa transatlantică inaugurală a Bremenului cu destinația New York. Imediat a câștigat Panglica albastră pentru record de viteză. În 1932, fiind echipată cu turbine noi, și-a doborât propriul record, înregistrând o viteză de 28,14 noduri.[4] Bremen și nava-soră Europa au avut un mare succes, efectuând în 1930, împreună, 12% din toate călătoriile transatlantice pe apă.[5] Spre deosebire de Europa, interiorul lui Bremen, soluționat în stil Art Deco, era mai bine decorat, cu covoare și ceramică persană în saloane și o sculptură monumentală a președintelui Hindenburg în sala de cină.
Conform veteranului de război american Bill Bailey, în 1935, în toiul ascensiunii nazismului, Bremen a fost scena unei manifestații anti-naziste la New York, în care participanții au smuls pavilionul nazist și l-au aruncat în râul Hudson.[6] Până la începerea războiului, nava nu a fost martoră la alte incidente.
Bremen în război modificare
.jpg)
La începutul războiului, Bremen se afla în portul din New York. Pentru a o întoarce în Germania în siguranță, echipajul a lansat pe apă o barcă care emitea încontinuu semnalul de apel al navei. Astfel, germanii au reușit să evacueze Bremen din SUA fără a fi interceptați de Marina Regală Britanică.[2] Vasul s-a îndreptat spre Murmansk, iar apoi în Norvegia și, în sfârșit, a ancorat în portul Bremerhaven la 13 decembrie 1939.
Conducerea a decis mai întâi să folosească nava drept cazarmă plutitoare, iar apoi ca mijloc de transport a trupelor în cadrul invaziei Angliei. A fost discutată și ideea de a reutila vasul ca portavion, dar ideea a fost rapid abandonată, din lipsă de avioane adecvate.
La 16 martie 1941, un tânăr membru al echipajului, răzvrătit împotriva conducerii sale, a incendiat nava. Aceasta s-a scufundat în consecință[4] și a rămas eșuată până în 1946, când epava a fost demontată la fața locului.
Schema modificare
Note modificare
- ^ Le Goff 1998, p. 25.
- ^ a b Jubelin & Mars 2001, p. 64-65.
- ^ a b Ferulli 2008, p. 140-141.
- ^ a b c Le Goff 1998, p. 70-71.
- ^ Ferulli 2008, p. 144-145.
- ^ Bill Bailey, The Kid from Hoboken: an Autobiography : Chapitre XIV : « Ripping the Svastika from the Bremen », 1993
Bibliografie modificare
- Le Goff, Olivier (). Les Plus Beaux Paquebots du monde (ed. Solar).
- Jubelin, Frank; Mars, Christian (). Paquebots (ed. Sélection du Reader's Digest).
- Ferulli, Corrado (). Au cœur des bateaux de légende (ed. Hachette collection).
Legături externe modificare
Materiale media legate de SS Bremen la Wikimedia Commons
- en Bremen la The Great Ocean Liners Arhivat în , la Wayback Machine.