Sargon I

(Redirecționat de la Sargon de Akkad)
Sargon I
Sargon of Akkad.jpg
Date personale
Născutsecolul al XXIV-lea î.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Azupiranus, Irak Modificați la Wikidata
Decedatsecolul al XXIV-lea î.Hr.[2] Modificați la Wikidata
Părinți La'ibum[*][[La'ibum (Father of king Sargon)|​]]
Enítum[*][[Enítum |​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Tashlultum[*][[Tashlultum (wife of King Sargon of Akkad)|​]] Modificați la Wikidata
Copii Rimush[*][[Rimush (Akkadian king, son of Sargon the Great)|​]]
Manishtushu[*][[Manishtushu (Akkadian king)|​]]
Enheduanna[3]
Shu-Enlil[*][[Shu-Enlil |​]]
Ilaba'is-takal[*][[Ilaba'is-takal (Akkadian royal)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*]
cup-bearer[*][[cup-bearer (servant whose task is to pour, (taste) and serve the drinks at the royal table)|​]] Modificați la Wikidata

Sargon I (supranumit și Sargon cel Mare; n. secolul al XXIV-lea î.Hr.,[1] Azupiranus, Irak – d. secolul al XXIV-lea î.Hr.[2]) a fost suveranul Imperiului Akkadian. După ce uzurpă puterea lui Ur-zababa din Kiș și îl înfrânge pe Lugalzaggisi din Umma, Sargon unifică întregul Sumer punând bazele unui imperiu de la Golful Persic la Marea Mediterană care v-a domina aproape două secole Orientul Mijlociu.

Legenda lui Sargon

Legend of Sargon (Legenda lui Sargon) este un text preluat din cartea Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testament (Texte antice din Orientul Apropiat legate de Vechiul Testament) în traducerea lui E.A. Speiser, S.N. Kramer, Albrecht Goetze, H.L. Ginsberg și John A. Wilson publicată la editura University Press, Princeton, New Jersey, în 1950.


Sargon, puternicul rege, rege al cetăţii Akkad, sunt eu.

Mama mea era o „schimbătoare” (preoteasă?), pe tatăl meu nu l-am cunoscut.

Fratele [sau "frații"] tatălui meu iubea [sau "iubeau"] dealurile.

Oraşul meu este Azupiranu, situat pe malurile Eufratului.

„Schimbătoarea” mea mamă m-a zămislit, în taină m-a născut.

M-a pus într-un coş de papură, a călăfătuit cu smoală capacul său.

M-a aruncat în râul care nu m-a înghiţit.

Râul m-a purtat până la Akki, sacagiul.

Akki, sacagiul, m-a scos când şi-a înmuiat vasul.

Akki, sacagiul, m-a luat ca fiu al său şi m-a crescut.

Akki, sacagiul, m-a numit grădinar al său.

Pe când eram grădinar, Iştar m-a îndrăgit

Şi am domnit timp de patru[zeci?] de ani.

Peste capetele negre am domnit, am guvernat;

Munţii puternici i-am cucerit cu tesle de bronz

Am escaladat şiruri muntoase semeţe,

Am traversat şiruri muntoase scunde

Am înconjurat de trei ori ţările mării.

Mâna mea a capturat Dilmun-ul,

Am urcat la măreţul Der, am [...]

Am schimbat şi [...]

Orice rege ar veni după mine, [...]

Să domnească, să guverneze peste capetele negre;

Să cucerească munţii puternici cu tesle de bronz,

Să escaladeze şiruri muntoase semeţe,

Să traverseze şiruri muntoase scunde,

Să înconjoare de trei ori ţările mării!

Mâna lui să captureze Dilmun-ul,

Să urce la măreţul Der şi să [...]

[...] din cetatea mea, Akkad[...]

[Restul textului este distrus]

FamilieModificare

S-a născut în jurul anului 2300 î.H. El era fiul unei preotese și făcea parte dintr-o familie modestă. O legendă spune că mama sa l-a abandonat în apele fluviului Eufrat, unde a fost găsit și crescut de un grădinar. În textul sumerian Sargon și Ur-zababa, apare menționat tatăl lui Sargon, care se numește La'ibum. Zeița Inanna/ Iștar l-a îndrăgit și el a ajuns paharnicul regelui Ur-zababa din Kiș la curtea căruia, mai târziu, a organizat o răscoală și pe care l-a detronat.[4]

Un inscripție de pe un fragment dintr-un vas de alabastru menționează că soția lui Sargon se numea Tashlultum.

Sargon a avut mai mulți copii, printre care Rimush și Manishtushu, viitorii regi ai Akkadului, Enheduanna, mare preoteasă a zeilor și cea mai veche poetă din lume. Alți copii ai lui Sargon, cunoscuți din inscripții sunt Shu-Enlil (sau Ibarum) și Ilaba'is-takal (sau Abaish-Takal)

DomnieModificare

El devine rege în jurul anului 2371 î.H. și din acel moment începe o perioadă de cuceriri importante. El supune întreg Sumerul și alte părți din Mesopotamia, extinzându-și regatul până la țărmurile Mării Mediterane. Pentru a cuceri un teritoriu atât de vast el a avut nevoie de 34 de campanii militare, intitulându-se ,,rege al celor patru zări ale lumii și zeu al Akkadului”. Având în stăpânire un teritoriu imens, de la Marea Mediterană până la Golful Persic, aproape toată Siria septentrională, Regatul Mari, Elamul și Sumerul(pe care l-a cucerit învingându-l pe regele Lugalzagizzi), el și-a consolidat foarte bine statul.

Acesta a reușit să-și creeze un corp de diplomați bine disciplinați care au îndeplinit toate dorințele lui Sargon, apoi a creat o armată stabilă care a devenit, probabil, prima armată permanentă importantă din istorie (fiind compusă din 5400 de militari "care mâncau în prezența sa"). Totuși, Sargon nu a reușit să evite răscoalele interne care au cauzat o mare problemă în ultimii ani ai domniei. Mulți funcționari erau nemulțumiți de birurile prea mari pe care el le-a pus, astfel încât s-au răsculat. Sargon a reușit până la urmă să pună capăt revoltelor.

Astfel, el a demonstrat că este un conducător abil care a reușit să conducă un teritoriu imens timp de 56 de ani. Sargon a murit cu aproximație în anul 2315 î.H. Politica sa externă va fi continuată de urmașii săi, în special de Naram-Sin.

BibliografieModificare

  • SARGON I. toți. Antichitatea”, autori: Magda Stan, Cristian Vornicu.
  • Douglas R. Frayne,, "Sargonic and Gutian Period (2334-2113 BC), în The Royal Inscriptions of Mesopotamia. Early Periods, volumul al II-lea, Toronto, Buffalo, and New York: University of Toronto Press, 1993, p. 31.
  • Douglas R. Frayne,, "Sargonic and Gutian Period (2334-2113 BC), în The Royal Inscriptions of Mesopotamia. Early Periods, volumul al II-lea, Toronto, Buffalo, and New York: University of Toronto Press, 1993, p. 31.


  1. ^ a b Gran Enciclopèdia Catalana, accesat în  
  2. ^ a b Gran Enciclopèdia Catalana, accesat în  
  3. ^ https://cdli.ucla.edu/search/archival_view.php?ObjectID=P217331  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ The Sumerian king list: c.2.1.1