Saul Steinberg
Saul Steinberg | |
![]() Saul Steinberg | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4][5][6][7][8][9] ![]() Râmnicu Sărat, România ![]() |
Decedat | (84 de ani)[1][2][3][4][10][5][6][7][8][9] ![]() New York, SUA[11] ![]() |
Căsătorit cu | Hedda Sterne ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | autor de benzi desenate[*] pictor ilustrator[*] arhitect designer ![]() |
Activitate | |
Studii | Politecnico di Milano[*] , Universitatea din București ![]() |
Opere importante | View of the World from 9th Avenue[*] ![]() |
Site oficial | http://www.saulsteinbergfoundation.org/ ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Saul Steinberg (n. ,[1][2][3][4][5][6][7][8][9] Râmnicu Sărat, România – d. ,[1][2][3][4][10][5][6][7][8][9] New York, SUA[11]) a fost un desenator și grafician american de origine română, cunoscut mai ales datorită contribuțiilor sale din revista The New Yorker.
BiografieModificare
Steinberg s-a născut într-o familie de evrei la Râmnicu Sărat, dar a crescut apoi în București.[12] Bunicul său fusese croitor pentru armata română la Buzău iar tatăl său, Moritz Steinberg deținea o fabrică de cartonaj.[13] A studiat filozofia la Universitatea București, după care s-a înscris la Politehnica din Milano, unde a studiat arhitectura, absolvind în 1940. În timpul șederii la Milano a contribuit în mod activ în cadrul publicației satirice Bertoldo.
După terminarea studiilor și în împrejurările create de introducerea legilor anti-semite în Italia de către guvernul fascist, Steinberg a părăsit țara.[14] A petrecut un an în Republica Dominicană în așteptarea obținerii vizei americane, perioadă în care a contribuit cu desene la numeroase publicații străine. În 1942 revista The New Yorker i-a sponsorizat intrarea în Statele Unite ale Americii, astfel începând o o legătură fructuoasă dintre Steinberg și această publicație. Pentru restul vieții sale, Steinberg va contribui cu aproape 90 desene de copertă și peste 1200 de alte desene pentru New Yorker.[14]
În perioada celui de al doilea război mondial, Steinberg a lucrat pentru serviciile de informații militare, fiind staționat în China, Africa de Nord și Italia. La sfârșitul războiului a reînceput să lucreze pentru diverse reviste periodice americane, stilul său îmbinând o cunoaștere enciclopedică a artei europene cu stilul american popular de ilustrații, formând astfel un nou stil ilustrativ urban.[15] Cea mai cunoscută operă a sa a fost coperta ediției din 29 martie 1976 a revistei The New Yorker, Lumea Văzută de pe 9'th Avenue (engleză View of the World from 9th Avenue), o schiță a lumii ce face referință la geografia mentală a lumii văzută de locuitorii din Manhattan.
Cunoscut mai ales datorită operelor sale cu caracter comercial, Steinberg și-a expus opera în numeroase muzee și galerii de artă. În 1946, împreună cu artiști ca Arshile Gorky, Isamu Noguchi și Robert Motherwell, a participat la expoziția „Fourteen Americans” (în română Paisprezece americani) de la Museum of Modern Art din New York.[14]. O retrospectivă a operei sale a fost expusă la muzeul Whitney Museum of American Art din New York în 1978 și o altă retrospectivă, de această dată postumă, a fost expusă la Institutul de artă modernă din Valencia în 2002.[14]
La moartea sa în 1999, în conformitate cu testamentul său, a fost înființată Fundația Saul Steinberg. Aceasta, pe lângă rolul de păstrare a operei artistului, este o organizație non-profit cu scopul de „a facilita studiul și aprecierea contribuției lui Saul Steinberg la arta secolului al XX-lea” și de „a servi ca resursă pentru comunitatea curatorială și educativă internațională precum și pentru marele public”.[16]
NoteModificare
- ^ a b c d „Saul Steinberg”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Saul Steinberg (în engleză), RKDartists
- ^ a b c d Saul Steinberg, Benezit Dictionary of Artists, accesat în
- ^ a b c d Saul Steinberg, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Saul Steinberg, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ a b c d Saul Steinberg, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ a b c d Saul Steinberg, Munzinger-Archiv, accesat în
- ^ a b c d Saul Steinberg, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Saul Steinberg, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b „Saul Steinberg”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Andrei Brezianu, Scrisoare din Washington Idei în dialog, Nr. 6 (33) / iunie 2007
- ^ Mădălina Diaconu, Unchii lui Saul Steinberg, Observator Cultural, mai 2003, numărul 167
- ^ a b c d „Life and Work”. Fundația Saul Steinberg. Accesat în .
- ^ en Steinberg's Signatures de către Ben Davis, Artnet Magazine
- ^ en Situl Fundației Saul Steinberg
Legături externeModificare
- Fundația Saul Steinberg
- Schițe ale lui Steinberg, pe site-ul National Gallery of Art
- Colecția Steinberg pe un sit al publicației The New Yorker