Deschide meniul principal
Scarlat Vârnav
100 de ani de la moarte
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Constanța, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațieinginer Modificați la Wikidata
Acest articol se referă la inginerul și omul politic român Scarlat Vârnav. Pentru unchiul său, călugărul și omul politic român, vedeți Scarlat V. Vârnav.

Scarlat Vârnav (n. 22 septembrie 1851, Iași - d. 23 octombrie 1919, Constanța) a fost un inginer și om politic român, specializat în administrație publică.[1]

BiografieModificare

Ani timpurii, educațieModificare

Fiul doctorului Constantin Vârnav, fiul Scarlat Vârnav a urmat Liceul Louis-le-Grand din Paris și Ecole Centrale Arts et Métiers din Paris, unde a obținut diploma de inginer în 1876.[2]

Duelul cu Leon GhicaModificare

În 1875 (1881 după Familia), inginerul Scarlat Vârnav se bate în duel cu Leon Ghica, comisar polițienesc, în urma căruia comisarul Ghica moare rănit de un glonț la tâmplă.[3][4]

Școala Națională de Poduri și ȘoseleModificare

În perioada 1 aprilie 1888-1 ianuarie 1892 a fost director al Școalei Naționale de Poduri și Șosele din București (S.N.P.S.B.). Sub directoratul lui Scarlat Vârnav această școală s-a pus pe picior de egalitate cu marile școli tehnice din străinătate.[5]

A fost și director al Regiei Monopolurilor de Stat, 1894.[1]

Prefectul judedețului ConstanțaModificare

În perioadele 1902- 1904 și 1907- 1909 a fost prefect al județului Constanța.[1]

În această calitate, s-a ocupat de construirea a 42 de biserici, 117 școli și a două spitale, a câteva zeci de primării în județul Constanța.[1]

În timpul cât s-a aflat la conducerea Prefecturii, s-au inaugurat: Palatul administrativ, Palatul Regal și Palatul de Justiție, a fost construit bulevardul "Elisabeta", primul bulevard din Constanța și Cazinoul din Constanța.[1]

Pentru meritele sale, numele său a fost dat unor străzi din București, Constanța și Medgidia.

DescriereModificare

Dimitrie R. Rosetti îl descria astfel în Dicționarul Contimporanilor din 1897:[6]

Varnav (Scarlat C.) - Inginer, născut în Iașǐ la 22 septembrie 1851, fiul doctoruluǐ Varnav. A facut studiile la liceul Louis-le-Grand din Paris și tot în acest oraș a dobêndit diploma de inginer al Școaleǐ centrale de Arte și Manufacturǐ.
Întors în țară la 1876, fu numit inginer al linieǐ Iașǐ-Unghenǐ și însărcinat cu mișcările importante ale trupelor ruseștǐ din campania 1877-78. În 1881 e numit director al aceleǐ liniǐ, apoi succesiv director al construcțiuneǐ linieǐ Bucurescǐ-Cernavodă, director al Societățeǐ de construcțiunǐ, director al Școaleǐ naționale de Podurǐ și Șosele.
În 1891 părăsi cariera sa și intră în Cameră ca deputat al județuluǐ Putna, făcând parte din grupul constituționalilor.”

Lucrări publicateModificare

  • Raport fĕcut în numele comitetului de delegați însărcinați cu cercetarea proiectului de lege al minelor, București, 1895.[2]
  • Marina de comerciu, București, 1897.[2]
  • Câteva observațiuni critice asupra exploatării Căilor Ferate Române, București, 1901.[2]

NoteModificare

  1. ^ a b c d e Doina Păuleanu: Constanța. Aventura unui proiect european, editura Ex Ponto, Constanța, 2003
  2. ^ a b c d Le livre du recteur de l'Académie de Genève (1559-1978) - Notices biographiques des étudiants
  3. ^ Mihai Chiper, „O societate în căutarea onoarei. Duel și masculinitate în sfera publică din România (1859-1918)” (PDF), Proiect de cercetare - Academia Română, Filiala Iași, accesat în  
  4. ^ „Scriri din România” (PDF), Familia, nr. 21, an XVII, 24 martie 1881, p. 128, accesat în  
  5. ^ Istoric UPB
  6. ^ Rosetti, Dimitrie R. (), „Constantin C. Vârnav”, în Dicționarul Contimporanilor, București: Editura Lito-Tipografiei «Populara», p. 190 

BibliografieModificare

  • Claudiu Paradais: Un ctitor uitat - Scarlat Vârnav, Editura Junimea, Iași, 1984
  • Alte vremuri, alți oameni, * Andrei Pleșu, Adevărul - 26 ianuarie 2016