Sciuscia (film)
Sciuscia | |
Sciuscià | |
![]() Afișul românesc al filmului | |
Titlu original | Sciuscià |
---|---|
Gen | film dramatic film neorealist |
Regizor | Vittorio De Sica |
Scenarist | Sergio Amidei Adolfo Franci Cesare Giulio Viola Cesare Zavattini |
Studio | Alfa Cinematografica |
Director de imagine | Anchise Brizzi |
Montaj | Nicolò Lazzari |
Muzica | Alessandro Cicognini |
Distribuție | Franco Interlenghi Rinaldo Smordoni Annielo Mele Bruno Ortenzi |
Premiera | 27 aprilie 1946 |
Durata | 93 minute a/n |
Țara | ![]() |
Locul acțiunii | Italia ![]() |
Limba originală | italiană |
Disponibil în română | subtitrat |
Premii | National Board of Review: Top Ten Films Premiul Oscar pentru întreaga carieră ![]() |
Nominalizări | Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original (Sergio Amidei, Adolfo Franci[*] , Cesare Giulio Viola[*] și Cesare Zavattini[*] , ) ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Sciuscia (titlul original: în italiană Sciuscià) este un film dramatic italian, realizat în 1946 de regizorul Vittorio De Sica, protagoniști fiind actorii Franco Interlenghi, Rinaldo Smordoni, Annielo Mele, Bruno Ortenzi.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Sciusci%C3%A0-cavallo.jpg/280px-Sciusci%C3%A0-cavallo.jpg)
Considerat unul dintre capodoperele neorealismului italian, a fost primul film care a câștigat Oscar pentru cel mai bun film străin, de asemenea premiat cu Premiul Oscar onorific cu următoarea motivație:
„Calitatea înaltă a acestui film, arătat elocvent într-o țară vătămată de război, este o dovadă a lumii că spiritul creator poate triumfa asupra adversității. ”—[1]
Tratează problemele legate de copii și viața dificilă pe care sunt nevoiți să o ducă pentru a supraviețui perioadei complicate de după război. „Sciuscià” (derivat din englezescul shoe-shine), este un termen în dialect napolitan, acum în uz înseamnând lustragiu.
Pentru rotagoniștii filmului, micuții Rinaldo Smordoni și Franco Interlenghi cei doi băieți, luați literalmente de pe stradă, a fost prima experiență în fața camerei. Pentru Interlenghi a fost și începutul unei cariere de actorie îndelungată în lumea cinematografiei.
Conținut
modificareAcest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
Distribuție
modificare- Franco Interlenghi – Pasquale Maggi
- Rinaldo Smordoni – Giuseppe Filippucci
- Annielo Mele – Raffaele
- Bruno Ortenzi – Arcangeli
- Emilio Cigoli – Staffera
- Leo Garavaglia – comisarul
- Gino Saltamerenda – "Panza"
- Anna Pedoni – Nannarella
- Enrico Da Silva – Giorgio
- Maria Campi – ghicitoarea
- Mario Volpicelli – directorul închisori
- Antonio Nicotra – gardianul
- Claudio Ermelli – infirmiera
- Peppino Spadaro – avocatul
- Angelo D'Amico – sicilianul
- Pacifico Astrologo – Vittorio
- Francesco De Nicola – Ciriola
- Antonio Lo Nigro – Righetto
- Antonio Carlino – abruzzese
- Irene Smordoni – mama lui Giuseppe
- Leonardo Bragaglia – băiatul
Premii și nominalizări
modificare- 1946: Nastro d'argento
- 1947: Premiile Oscar
- Cel mai bun film străin
- Nominalizare la Cel mai bun scenariu original pentru Sergio Amidei, Adolfo Franci, C. G. Viola și Cesare Zavattini
Referințe
modificare- ^ en „Shoe-Shine”. Accesat în .
- ^ it Ex aequo con Un giorno nella vita de Alessandro Blasetti
Vezi și
modificareLegături externe
modificare