Wikipedia

Semiramida

Semiramida (/səˈmɪrəmɪs, sɪ-, sɛ-/;[1] în siriacă Šammīrām, în armeană Šamiram, în arabă Samīrāmīs) a fost soția lidian-babiloniană[2] [3] legendară[4] [5] a lui Onnes⁠(d) și a lui Ninus⁠(d), care i-a succedat acestuia din urmă pe tronul Asiriei,[6] conform lui Moise de Corene.[7] Legendele povestite de Diodorus Siculus, care s-a inspirat în primul rând din lucrările lui Ctesias din Cnidus, [8] o descriu pe ea și relațiile ei cu Onnes și regele Ninus.

Semiramida, o figură legendară bazată pe viața lui Shammu-ramat, descrisă ca o amazoană înarmată într-o ilustrație italiană din secolul al XVIII-lea

Armenii și asirienii din Irak, nord-estul Siriei, sud-estul Turciei și nord-vestul Iranului încă folosesc Shamiram ca nume dat pentru fete.[9]

Sammu-ramat cea reală și istorică, forma originală akkadiană a numelui, a fost soția asiriană a lui Shamshi-Adad al V-lea (care a condus între 824 î.Hr.–811 î.Hr.). Ea a condus Imperiul Neo-Asirian ca regent al acestuia timp de cinci ani, înainte ca fiul ei Adad-nirari al III-lea să devină major și să preia frâiele puterii.[10] Ea a condus într-o perioadă de incertitudine politică, ceea ce poate explica parțial de ce asirienii ar fi acceptat domnia unei femei atunci când acest lucru nu era permis de tradiția lor culturală. Ea a cucerit o mare parte din Orientul Mijlociu și Levant, a stabilizat și întărit imperiul după un război civil distructiv. S-a speculat că fiind o femeie care a condus cu succes poate i-a făcut pe asirieni să o privească cu o reverență deosebită și că realizările ei ar fi putut fi repovestite de-a lungul generațiilor până când a fost transformată treptat într-o figură legendară.[11]

Numele de Semiramida a ajuns să fie aplicat diferitelor monumente din Asia de Vest și Anatolia ale căror origini fuseseră uitate sau necunoscute, chiar și Inscripției de la Behistun a lui Darius. [12] Herodot îi atribuie malurile artificiale care închideau Eufratul. El știa numele ei pentru că era înscris pe o poartă a Babilonului. Diverse locuri din Mesopotamia, Media, Persia, Levant, Anatolia, Peninsula Arabă și Caucaz au primit nume care amintesc de Semiramida.

Note

modificare
  1. ^ Wells, John C. (), Longman Pronunciation Dictionary (ed. 3rd), Longman, ISBN 9781405881180 
  2. ^ Creighton M.A. L.L.D., Rev. Mandell (). The Historical Review. 3. London & New York: Longmans, Green, And Co. p. 112. 
  3. ^ Yehoshua, Avram (). The Lifting of the Veil: Acts 15:20-21. Trafford Publishing. p. 58. ISBN 978-1426972034. 
  4. ^ Robin Lane Fox (). Travelling Heroes: Greeks and their myths in the epic age of Homer. Penguin UK. ISBN 978-0-14-188986-3. OCLC 1004570108. Semiramis was an invention of the Greek legend only 
  5. ^ Kühne, Hartmut (). „Sexgender, Power And Sammuramat: A View From The Syrian Steppe”. Fundstellen: gesammelte Schriften zur Ärchäologie und Geschichte Altvorderasiens; ad honorem Hartmut Kühne. Otto Harrassowitz Verlag. p. 352. ISBN 978-3-447-05770-7. 
  6. ^ Bernbeck 2008, p. 353.
  7. ^ Moses (of Khoren) (). History of the Armenians. Caravan Books. ISBN 978-0-88206-111-5. OCLC 1011412893. 
  8. ^ Muntz, Charles Edward (). Diodorus Siculus and the world of the late Roman republic. New York, NY: Oxford University Press. p. 23. ISBN 9780190498726. 
  9. ^ „Assyrian Names and Meanings for Boys and Girls”. www.atour.com. Accesat în . 
  10. ^ „Sammu-ramat (queen of Assyria)”. Britannica Online Encyclopedia. Accesat în . 
  11. ^ „Sammu-Ramat and Semiramis: The Inspiration and the Myth”. World History Encyclopedia⁠(d). Accesat în . 
  12. ^ Reade, Julian (). „Alexander the Great and the Hanging Gardens of Babylon”. Iraq. 62: 195–217. doi:10.2307/4200490. ISSN 0021-0889. JSTOR 4200490. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Semiramida&oldid=16658574