Wikipedia

Sidermet

Sidermet Călan (fost Combinatul Siderurgic „Victoria” Călan) a fost un combinat siderurgic din România.

Uzina Victoria - Călan – Sectorul cocso-chimic, fragment, foto: 1964.
Ruinele combinatului siderurgic „Victoria” Călan, foto: mai 2012.

Istoric

modificare

Primul furnal din zona Călanului a fost construit începând cu anul 1869 și a fost pus în funcțiune doi ani mai târziu[1]. La patru ani după ce a fost așezată piatra de temelie a centrului industrial, a fost pus în funcțiune și al doilea furnal, ridicat de către societatea „Kronständer Verein”, care deținea și minele de la Teliuc[1]. În anul 1916 Uzina Călan, producătoare de fontă, în jurul căreia s-a dezvoltat apoi orașul Călan a ajuns la 1.117 angajați[1]. În vremea comunismului uzinele au fost transformate în combinat siderurgic[1].

În anul 1957 s-a pus în funcțiune primul cuptor carvofluid, prima instalație din lume pentru producerea semicocsului prin fluidizare, realizată pe baza lucrărilor unor cercetători români. În 1961 s-a pus în funcțiune stația experimentală de cocs-brichete. Uzina Victoria-Călan a fost cea mai mare producătoare de fontă cenușie din țară.[2]

Prin decretul 8/1982 a fost schimbată denumirea din Întreprinderea Victoria Călan în Combinatul siderurgic Victoria Călan.[3]

În 1989, combinatul din Călan avea în jur de 6.400 de angajați[4]. În anul 1998, combinatul a fost divizat în 12 societăți comerciale[4]. În ianuarie 2000, în societățile rezultate după divizare mai lucrau aproximativ 1.200 de oameni[5]. Cea mai importantă dintre aceste societăți era Sidermet Călan[5].

În noiembrie 2001, Sidermet Călan avea 588 de angajați[6]. În primele nouă luni din 2001, societatea a realizat o cifră de afaceri de 74,2 miliarde lei vechi, dar avea datorii totale de 1.269 miliarde lei vechi, din care peste 385 miliarde către bugetul de stat[6].

În aprilie 2003, Sidermet Călan, mai avea aproximativ 110 angajați[7].

În ultimii ani, zona a intrat într-un amplu proces de ecologizare, însă lucrările nu au mai fost duse la bun sfârșit[1].

Minagval

modificare

După anul 1990, combinatul a fost transformat în Societatea Comercială Sidermet Călan[8]. O strategie a FPS, susținută de deputatul hunedorean Sorin Dimitriu, ministrul privatizării, a dus, în 1997, la divizarea patrimoniului SC Sidermet Călan în 12 societăți comerciale independente[8]. Divizarea de la Călan a redus numărul de muncitori de la circa 8.000, la doar 1.000[8]. Una dintre aceste noi societăți, denumită Minagval Călan, era constituită numai din active patrimoniale închise, moștenind atât debitele cât și creanțele de la Sidermet Călan[8]. Minagval Călan a preluat întreaga platformă siderurgică, construită după anul 1975[9]. După această spargere de patrimoniu, Societatea Comercială Minagval Calan a intrat în procedură de lichidare, fiind declarată în stare de faliment[8]. Platforma de la SC Minagval cuprindea două furnale de 1.000 de metri cubi, Secția de Aglomerare, Bateriile 1 și 2 de cocsificare, CET-uri, hale imense și munți de oțel[8]. Platforma de la SC Minagval a fost vândută în anul 2000 unui lichidator - Forever Vălișoara, companie înființată cu trei zile înainte de licitație, cu o ofertă de 1,3 milioane dolari[8][9]. Acesta a vândut platforma la fier vechi[8]. De asemenea platforma a fost jefuită ani la rând de hoții de fier vechi[8].

În anul 2001, în jurul celor două furnale demontate de compania Forever se declanșează un mare scandal de presă, reprezentat de radioactivitatea celor două furnale[9]. Comisia Națională pentru Controlul Activelor Nucleare (CNCAN) se sesizează și efectuează un control la Călan[9]. În urma măsurătorilor radiometrice se constată existența radiațiilor și a pericolului de contaminare a mediului și a personalului din zonă[9].

La construcția furnalelor 3 și 4 care au aparținut fostului combinat siderurgic au fost introduse 80 de surse radioactive pentru a se putea stabili gradul de uzură al furnalelor[10]. După 1989 nimeni nu a mai ținut cont că exista material radioactiv la Călan și nu exista așa ceva în evidențe[10]. CNCAN a descoperit că în apropierea furnalelor dezafectate erau 400 de metri pătrați contaminați cu radioizotopi gama de 250 de ori mai mult decât limita normală[10], ceea ce însemna depășirea de 60 de ori a expunerii - limita pentru populație, și de 6 ori a expunerii - limita profesională[11].

În anul 2002, lichidatorul PricewaterHouse Coopers Management Consultans a cerut restituirea prețului de vânzare către compania Forever, cu cheltuielile de dezafectare cu tot, adică 1,5 milioane de dolari[9].

Turnătoria 1

modificare

Turnătoria 1 a fost desprinsă din Sidermet, iar Fondul Proprietății de Stat a încheiat un contract cu francezul Roger Paul Martinez pentru a prelua activul modelărie[12]. Aici se executau modelele din lemn pentru piesele turnate din fontă[12]. Prin contract, francezul se obliga să preia 80 de muncitori și să producă, în continuare, modele din lemn[12]. La 24 de ore după semnarea documentelor, reprezentanții Turnătoriei 1 au devalizat Secția modelărie, pentru ca francezul să nu poată produce modelele la care se obligase prin contract[12]. Apoi, șicanele s-au tinut lanț[12]. Au urmat numeroase controale ale tuturor organismelor financiare, de protecție a muncii sau de inspecție a muncii, soldate cu tot atâtea amenzi, anulate ulterior de instanță[12]. Șicanele au culminat cu decuplarea firmei sale de la reteaua de curent electric, în decembrie 2001, deși facturile erau plătite[12]. A fost reconectată abia după patru luni, dar după mai puțin de trei luni, curentul a fost din nou înterupt, firma a intrat în blocaj, neputând să-și plătească furnizorii și muncitorii, și Roger Paul Martinez a decis să-și mute afacerea în altă parte[12].

În martie 2002, angajații platformei industriale Turnătoria 1, care nu și-au încasat salariile de opt luni, au primit, în loc de bani, bibelouri, casetofoane, mașini de spălat sau chiar cuie[13][14]. La momentul respectiv societatea avea 127 de angajați[13].

AMIDIP

modificare
 
Ruinele combinatului, după ce tot ce era de fier a fost vândut la fier vechi
foto: septembrie 2007

În anul 2003, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) dorea să scape de Sidermet Călan, o societate care nu era atractivă pentru privatizare, întrucât avea datorii foarte mari[15]. Drept urmare, s-a decis înființarea altei firme cu o parte dintre activele existente (un furnal și o linie de turnare a tuburilor) în parteneriat cu compania germană Pipe Products, componentă a concernului AMIANTIT din Arabia Saudită[15]. În vara aceluiași an, noua societate AMIDIP a început să producă fontă ductilă pentru linia de tuburi care funcționa la Mecanica Orăștie (care a fost oprită între timp în condiții suspecte)[15]. Partenerul străin urma să investească la AMIDIP nu mai puțin de 12 milioane de dolari[15]. La momentul respectiv se anunța angajarea a cel putin 1.000 - 1.200 de persoane[16]. În linia de turnare de țevi din fontă ductilă de la Turnătoria II s-au investit, începând încă din 1995, câteva milioane de dolari[12]. Procesul de producție s-a oprit însă în a doua jumătate a anului 2003, dupa ce SNCFR, în calitate de creditor al societății Sidermet, a cerut ca toate creanțele sale să fie recuperate din activele trecute la AMIDIP[15]. Acest litigiu a întârziat investiția mai bine de un an și jumătate[15]. Până la urmă, instanțele de judecată au respins solicitarea SNCFR[15]. Între timp, Pipe Products a încercat la începutul anului 2004 să cumpere activele cu care statul român participase la constituirea AMIDIP[15]. Compania germană s-a retras însă de la negocieri după ce AVAS a cerut 20 de milioane de dolari[15]. Ulterior, prețul a fost diminuat până la 3,9 milioane de dolari, dar nimeni nu a participat la licitații, astfel că, în toamna anului 2005, AMIDIP a intrat în procedură de faliment[15]. La data de la 11 februarie 2005, au fost disponibilizați 380 de salariați din totalul de 580 ai companiei AMIDIP[16]. În ianuarie 2006, AMIDIP mai avea 200 de angajați rămași pentru activități de pază și conservare[15]. Atât directorul executiv AMIDIP, cât și liderul sindical au fost de părere că s-a făcut jocul celor (cercuri de afaceri din București) care doreau ca în România să nu se producă tuburi din fontă ductilă, ci doar să se importe, la preț dublu[15].

Note

modificare
  1. ^ a b c d e Combinatul în jurul căruia s-a construit orașul Călan, transformat în ruine de beton, 20 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  2. ^ Uzina Victoria-Călan
  3. ^ Decretul 8/1982
  4. ^ a b Realitatea Hunedoreana:: Hunedoara, dupa 20 de ani de tranzitie[nefuncțională], Nr. 369: 17 - 23 decembrie 2009, replicahd.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  5. ^ a b Utilajele care pot salva Sidermet zac in vama[nefuncțională], 20 ianuarie 2000, capital.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  6. ^ a b Amidip Calan incepe productia cu angajatii Sidermet, 16 dec 2002, zf.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  7. ^ Conducerea Sidermet i-a nesocotit pe disponibilizati, 20 mai 2005, evz.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  8. ^ a b c d e f g h i Trei milioane de dolari din fier vechi[nefuncțională], 07 septembrie 2000, capital.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  9. ^ a b c d e f Statul plateste 1,5 milioane de dolari pentru a reintra in posesia combinatului de la Calan Arhivat în , la Wayback Machine., 22 noiembrie 2002, curierulnational.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  10. ^ a b c Muncitorii de la Calan nu au fost contaminati radioactiv[nefuncțională], 12 dec 2001, apropo.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  11. ^ Radioactivitatea in zona Combinatului de la Calan a crescut de peste 250 de ori fata de fondul natural, 13 dec 2001, adevarul.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  12. ^ a b c d e f g h i Republica Calan isi alunga unicul investitor strain, 12 iulie 2002, evz.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  13. ^ a b Angajatii Turnatoriei 1 Calan au primit in loc de salarii bibelouri, electrocasnice sau cuie, 23/03/2002, ziaruldeiasi.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  14. ^ La Calan salariile se platesc in... cuie[nefuncțională], 3 apr 2002, adevarul.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  15. ^ a b c d e f g h i j k l Fabrica-unicat in faliment fortat, 04 ianuarie 2006, evz.ro, accesat la 3 noiembrie 2010
  16. ^ a b Calanul fierbe din nou, 03 aprilie 2005, evz.ro, accesat la 3 noiembrie 2010

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sidermet&oldid=15338285