Silogismul este o formă de argumentare logică în care o propoziție (concluzia) este dedusă din alte două propoziții (premise). Exemplu: „Toate cetaceele sunt mamifere acvatice; toți delfinii sunt cetacee; deci toți delfinii sunt mamifere acvatice”.

Aristotel a definit silogismul în Analitica prima drept „o vorbire în care, dacă ceva a fost dat, altceva decât datul urmează cu necesitate din ceea ce a fost dat”. Silogismul reprezintă un raționament deductiv.

Legi de structură

modificare
1. Silogismul conține trei propoziții, două premise și o concluzie. Cel puțin o premisă este afirmativă
2. Silogismul conține trei termeni, numiți după mărimea relativă a sferei lor: major, mediu, minor.
3. Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puțin într-o premisă pentru a putea face legătura între termenii extremi.
4. Termenii extremi, majorul și minorul, figurează separat în câte o premisă și împreună în concluzie.

Structura standard a silogismului

modificare
Un silogism este format din 3 propoziții categorice. Premisa majoră conține termenul major sau mediu și predicatul logic al concluziei. Premisa minoră conține termenul minor sau mediu și subiectul logic al concluziei. Concluzia conține subiectul și predicatul.

Exemplu:

Premisa majoră: Toți oamenii sunt muritori.
Premisa minoră: Socrates este om.
Concluzie: Socrates este muritor.

Termenul mediu este „om”, subiectul este „Socrates” (termenul minor), iar predicatul este „muritor” (termenul major).

1  
Barbara
 
Barbari
 
Darii
 
Ferio
 
Celaront
 
Celarent
2  
Festino
 
Cesaro
 
Cesare
 
Camestres
 
Camestros
 
Baroco
3  
Darapti
 
Datisi
 
Disamis
 
Felapton
 
Ferison
 
Bocardo
4  
Bamalip
 
Dimatis
 
Fesapo
 
Fresison
 
Calemes
 
Calemos

Bibliografie

modificare
  • Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985

Legături externe

modificare