Wikipedia

Silvia Cinca

scriitoare română
Silvia Cinca
Date personale
Născută (90 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba engleză
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Silvia Cinca (n. , București, România) este scriitoare, critic de film, producător la Radio Europa Liberă. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Pen American Writer.[1]

Biografie

modificare

Silva Cinca s-a născut în București la 15 iunie 1934.[2] Mama ei se numea Alexandrina, iar tatăl Ștefan Niculescu. A urmat Școala primară CFR 40, apoi Școala pedagogică nr.2,[3] iar în 1958 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale", secția teatrologie, la clasa actriței Dina Cocea. Ulterior, a fost repartizată de Facultate la Radioteleviziunea Română, unde s-a ocupat de emisiunile de cinematografie. A colaborat la România literară, Luceafărul, Cinema, Cronica, Tribuna. În 1970 a fost transferată la Televiziune, unde a lucrat până în 1973, când a devenit corespondent pentru Radiodifuziunea Română în Grecia (1973-1977). Aici a luat interviuri și a colaborat la Vocea Americii, Radio Europa liberă,[4] P.B.S., Canalul 56 al TV Washington, revista Short Story International.[5]

A debutat cu proză în 1966 în revista Ateneu. A urmat publicarea la Editura Eminescu a primului volum, intitulat Pisica și vorbele, redactor Georgeta Dimisianu. În 1969 a publicat volumul de schițe și nuvele Spargeți oglinzile.[3] O poveste pentru copiii „Trenul fără stații” a fost urmată  în 1973 de romanul Zăpada nevăzută, apărut la Editura Albatros. Criticul Alexandru Piru a scris despre această „istorie antrenantă și captivantă dintre real și fantastic” ca despre o nouă direcție. Silvia Cinca a mai scris și o monografie despre actorul Jean Gabin.[6] Una dintre schițele ei, „Dialog”, a fost adaptată într-un film de televiziune cu actorii Ștefan și Rodica Tapalagă, în 1972.

Activitatea în SUA

modificare

În 1977 s-a stabilit împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. Aici a urmat cursuri de limba engleză, apoi de scriere creativă la Northem Virginia Community College.[7] În anul 1980 a fost angajată la postul de Radio Europa Liberă în Washington D.C. Tot în această perioadă, a corespondat la reviste precum Lumea liberă, Micro Magazin sau Meridianul Românesc, a inițiat și condus Asociația LiterArt.[8]

A revenit în lumea cărților în 1985 cu The Night of the Rising Dead, urmat de Comrade Dracula (1988), roman în care a tratat tema opresiunilor din regimul lui Nicolae Ceaușescu.

După 1990, a publicat concomitent în America și România în engleză și română. A revenit în România și a devenit director al Editurii Eminescu.[9] A semnat și cu pseudonimul Roberta King.[7]

Analiză literară

modificare

În anii '90, energia explozivă - analitică a anilor '60 își caută o altă direcție și anume o literatură în parametrii exercițiului psihoterapeutic. Autoarea se depărtează de real, atrasă iremediabil de prototipul libertății și de iubirea universală. Lecturile de filosofie, precum și realitatea condamnând existența lui Dumnezeu în societatea comunistă o apropie pe autoare de problemele metafizicii, observând că materialismul a fost și va fi întotdeauna orb la adevărul spiritual. Aceasta nu o face să părăsească adevărul social sau problemele cotidiene ale vieții. Urmează cărți precum Scream, Independence (Missouri, 1990), Radiografii pentru iubire, prefață de Gabriel Dimisianu și George Astaloș (Washington D.C. - București, 1992). Proza se substituie progresiv observației sociale, fără a renunța la note de meditație și reverie.

În comentariul asupra cărților autoarei, Andrei Pandrea precizează: „Scrierile Silviei Cinca definesc un profil scriitoricesc original, inteligent, sensibil și viu, cu aură inconfundabilă.”  

Radiografii pentru succes (1993) este cartea care a avut un considerabil succes atât în America, cât și în România. Au urmat numeroase scrisori de la cititori confirmând rezultatele binefăcătoare oferite prin lectura ei. Cartea a fost publicată în română, engleză și franceză.

Himera (1996), un roman captivant despre drama exilatului și Gabriel vorbește din împărăția spiritului (1996) propun direcții de auto- ameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul erotic elementar fiind opus urii, răului, morții.

Premii

modificare

Silvia Cinca a fost distinsă cu Premiul Academiei Americano – Române, pentru Comrade Dracula și Homo Spiritus. I-a fost acordat Premiul Romfest '92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire și Premiul MNEMOS pentru Radiografii pentru succes.[10]

Operă

modificare
  • Pisica și vorbele, București, 1966; Editura Eminescu,
  • Spargeți oglinzile, București, 1969;
  • Jean Gabin, București, 1969;
  • Trenul fără stații, București, 1971;
  • Zăpada nevăzută, București, 1973;
  • The Non Stop Express, Washington D.C., 1983;
  • Rupere de cercuri, Munchen, 1984;
  • The Night of the Rising Dead, Lawrenceville, 1985;
  • Homo Spiritus. Joumey of Our Magic, Washington D.C., 1988;
  • Comrade Dracula, Washington D.C., 1988;
  • Scream, Independence (Missouri), 1990;
  • Radiografii pentru iubire, prefață de Gabriel Dimisianu și George Astaloș, Washington D.C. - București, 1992;
  • Oceanul, prefață de Mircea Iorgulescu și M.N. Rusu, Washington D.C. - București, 1993;
  • Radiografii pentru succes, prefață de M.N. Rusu, Iași, 1993;
  • Gabriel vorbește din împărăția spiritului, Washington D.C., 1996;
  • Himera, prefață de Ion Țugui, București, 1996;
  • Forest of Angels, Washington D.C., 1996;
  • ediția (Pădurea îngerilor), traducerea autoarei, București, 1998;
  • Gabriel revine din împărăția spiritului, Washington D.C., 1997;
  • Arșiță texană, București, 1998;
  • Fascinația misterelor (Gabriel 3), Washington D.C., 1998;
  • Hoot of the Owl in Dracula's Castle, Washington D.C., 1998;
  • Schimbarea, prefață de Iordan Chimet, București, 2000;
  • Între destin și Dumnezeu. Lovitura, Washington D,C., 2000;
  • Mesagerul speranței, Washington D.C., 2001;
  • Fuga, Editura Eminescu 2006 București;
  • The Run, Washington D.C., 2006;
  • Magia vieții, Editura Semne 2014 București;
  • Dansezi?, Editura Semne 2016;
  • Aripi în beznă, Editura Semne, 2017;
  • Plutind printre stele, Editura Artemis, 2018;
  • Lacrima din Cântec, Editura Artemis, 2019;
  • Jocul nopților, Editura Artemis, 2019.

Note

modificare
  1. ^ „Radiografii Pentru Iubire” (în engleză). Goodreads. Accesat în . 
  2. ^ Popa, Marian (). Dicționar de literatură română contemporană. Albatros. p. 169. 
  3. ^ a b „Silvia Cinca - Author”. Accesat în . 
  4. ^ Tismăneanu, Vladimir (). „Radio Europa Liberă, Securitatea şi jandarmii culturali”. Puterea a cincea. Accesat în . 
  5. ^ Băileșteanu, Fănuș (). Personalități culturale românești din străinătate. Editura România Press. p. 49-50. 
  6. ^ „„Jean Gabin" - Bibliorama”. aarc.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ a b „Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Observatorul”. observatorul.com. Accesat în . 
  9. ^ „Noi aparitii editoriale”. România Liberă. . Accesat în . 
  10. ^ „~Cinca Silvia”. SCRIITORI ROMÂNI CONTEMPORANI. . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Referințe critice, biografii și comentarii complete în Dicționarul Biografic al Literaturii Romane de Aurel Sasu, (pagina 330...);
  • Dicționarul general al literaturii Romane al Academiei Române, (pagina 225);
  • Antologia Personalităților din exil - Institutul Român de cercetări istorice, Români în știința și cultura universală-Academia Româno-Americană de științe și arte, alte dicționare și cărți de referință, precum și comentarii în scrierile timpului în SUA și România;
  • Cartea Intre sublim și tragic de George Băjenaru – Prezentul tragic în proza Silviei Cinca;
  • Crispedia;
  • Dicționarul Academiei Române;
  • Dicționarul Scriitorilor Români de Aurel Sasu;
  • Volumul Români în Cultura și Știința Occidentală, al Academiei Americano-Română de Științe și Arte;
  • Enciclopedia Exilului Literar Românesc de Florin Manolescu;
  • Alte referințe critice Al. Piru, M.N. Rusu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Magdalena Popescu, Tudor Nicolescu, Aureliu Goci, Mircea Iorgulescu, Dumitru Ichim, Radu Bărbulescu, Aurel Sasu, Constantin Eretescu, Gabriel Dimisianu;
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Silvia_Cinca&oldid=16440295