Sindromul Schmidt este un eponim care desemnează un sindrom bulbar cauzat de o patologie endocraniană cu afectarea unilaterală a nervilor cranieni X și XI.

Insuficiența vasculară cerebrală sau tumorile determină lezarea nucleului ambiguu a nervului vag (perechea a X-a de nervi cranieri) și a ramurii externe a nucleului inferior a nervului spinal (perechea a XI-a).[1]

Manifestări clinice

modificare

Sindromul Schmidt combină simptomatologia sindromului Avellis cu paralizia ramurii externe a nervului accesor.[1]

Sindromul este caracterizat prin:[1]

  • hemiplagie laringiană cu disfonie,
  • anestezie și ușoară hemipareză faringiană,
  • hemiplagie velopalatină cu rinolalie și refluarea lichidelor pe nas,
  • tulburări ale ritmului cardiac,
  • tuse spastică la apăsarea pe tragus,
  • paralizia mușchilor trapez și a sternocleidomastoidian, cu imposibilitatea ridicării umărului și a rotă­rii capului în partea opusă.

Aceasta asociere de semne și simptome neurologice a fost descrisă pentru prima dată de medicul german Adolf Schmidt.

Referințe și note

modificare
  1. ^ a b c George Russu, Maladii și sindroame cu nume proprii, Editura Junimea, Iași, 1985, pp. 305-6.

Legături externe

modificare