Sisinie al II-lea al Constantinopolului
| Sisinie al II-lea al Constantinopolului | |
| Date personale | |
|---|---|
| Decedat |  |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | preot |
| Limbi vorbite | limba greacă bizantină |
| Funcția episcopală | |
Modifică date / text  | |
Sisinie al II-lea (în greacă Σισίννιος, transliterat: Sisinnios; n. ? – d. ) a fost un cleric ortodox grec, care a îndeplinit funcția de patriarh ecumenic al Constantinopolului între anii 996 și 998.
Biografie modificare
Conform cronicilor lui Ioan Skylitzes și Ioan Zonaras, Sisinie era o persoană foarte bine instruită, atât în chestiunile teologice, cât și în cele medicale,[1] și fusese onorat cu rangul de magistros.[2][3][4] Era laic[5] atunci când a fost ales patriarh al Constantinopolului la 12 aprilie 996, ca succesor al lui Nicolae al II-lea Hrisoberghis (decedat la 16 decembrie 992), după ce scaunul fusese vacant timp de aproximativ trei ani și jumătate ca urmare a interesului mai ridicat al împăratului bizantin Vasile al II-lea Bulgaroctonul pentru războaiele împotriva bulgarilor decât pentru alegerea unui nou întâistătător al Bisericii.[2]
Perioada păstoririi lui Sisinie a fost marcată de necesitatea rezolvării unor probleme de drept canonic precum căsătoria și divorțul,[6][7] dar și de chestiuni politice precum extinderea jurisdicției Patriarhiei Constantinopolului.[7] La 21 februarie 997, Sisinie a emis un tomos privind interzicerea căsătoriei între persoanele înrudite de gradul al cincilea sau al șaselea. Aceste reglementări sunt atestate curând în hotărârile judecătorești, dar par să fi provocat și o oarecare opoziție (Logos Antirrhetikos al lui Skribas Nikolaos, c. 1030/40).[2] Patriarhului Sisinie i se mai atribuie alte două canoane despre interdicțiile legate de căsătorie, dar acestea sunt considerate false de către cercetătorii bisericești moderni.[2] O notă ulterioară din cronica lui Skylitzes consemnează, de asemenea, că Sisinie a reușit în cele din urmă să pună capăt certurilor cu privire la canonicitatea celor patru căsătorii ale împăratului Leon al VI-lea Filozoful (d. 886–912).[2][8]
Sisinie a trimis o scrisoare circulară către ceilalți patriarhi ai Bisericilor Răsăritene cu privire la pogorârea Sfântului Duh,[5] în care a formulat acuzații împotriva Bisericii Romei, iar o copie a scrisorii este păstrată în biblioteca Sfântului Sinod al Patriarhiei Rusiei.[9] A mai scris un tratat despre căsătorie și divorț conform înțelegerii ortodoxe, precum și lucrări hagiografice despre martirii Chiric și Iulita („Lauda în cinstea martirilor Chiric și Iulita”) și despre Sfântul Mihail din Chona („Cuvânt despre miracolele Sfântului Mihail din Khonakh”). În 997/998, el a emis un typikon cu privire la trimiterea mitropolitului Alaniei în mănăstirea patriarhală „Sf. Epifanie” din Kerasus.[2] El a primit, de asemenea, trei scrisori de la clericul și diplomatul Leo al Synadei.[2]
A murit la 24 august 998. Succesorul său în scaunul patriarhal a fost Serghie al II-lea al Constantinopolului, care a fost ales în 1001, după o vacanță de aproximativ trei ani.[2]
Note modificare
- ^ Δημητρακόπουλος 1872, p. 4.
- ^ a b c d e f g h PmbZ, Sisinnios II. (# 27118). .
- ^ John Philip Thomas (1987). Private Religious Foundations in the Byzantine Empire. Dumbarton Oaks.
- ^ Μανουήλ Γεδεών, p. 313.
- ^ a b Μανουήλ Γεδεών, p. 314.
- ^ „Sisinnius II, Patriarch of Constantinople”. encyclopedia.com. Accesat în .
- ^ a b „Sisinius II” (în gr). Site-ul oficial al Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. Accesat în .
- ^ Jean Skylitzès, Empereurs de Constantinople, « Synopsis Historiôn », texte traduit par Bernard Flusin et annoté par Jean-Claude Cheynet, éditions P. Lethiellieux, 2003 ISBN: 2-283-60459-1, pp. 284-285. Skylitzes menționează că „el i-a împăcat pe cei pe care tetragamia (împăratului Leon după ce Eftimie îl acceptase pe acesta în comuniune) îi făcuse să ezite”.
- ^ Δημητρακόπουλος 1872, p. 5.
Bibliografie modificare
- Lilie, Ralph-Johannes; Ludwig, Claudia; Pratsch, Thomas; Zielke, Beate (). Prosopographie der mittelbyzantinischen Zeit Online. Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften. Nach Vorarbeiten F. Winkelmanns erstellt (în germană). Berlin și Boston: De Gruyter.
- Δημητρακόπουλος, Ανδρόνικος (). Ορθόδοξος Ελλάς : ήτοι περί των Ελλήνων των γραψάντων κατά Λατίνων και περί των συγγραμμάτων αυτών. Εν Λειψίαι: Τύποις Μέτζγερ και Βίττιγ. Accesat în .
- Γεδεών, Μανουήλ (). Πατριαρχικοί Πίνακες: Ειδήσεις ιστορικαί βιογραφικαί περί των Πατριαρχών Κωνσταντινουπόλεως: από Ανδρέου του Πρωτοκλήτου μέχρις Ιωακείμ Γ' του από Θεσσαλονίκης, 36-1884. Κωνσταντινούπολη: Lorenz & Keil.
- Venance Grumel, Traité d'études byzantines, t. 1: La chronologie, Paris: Presses universitaires de France 1958, p. 436.
- Jean Skylitzès, Empereurs de Constantinople, « Synopsis Historiôn », texte traduit par Bernard Flusin et annoté par Jean-Claude Cheynet, éditions P. Lethiellieux, 2003 ISBN: 2-283-60459-1, pp. 284-285.
- „Sisinnius II, Patriarch of Constantinople”. encyclopedia.com. Accesat în .
- Site-ul oficial al Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului
| Funcții religioase | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Nicolae al II-lea |
Patriarh ecumenic al Constantinopolului 12 aprilie 996 – 24 august 998 |
Succesor: Serghie al II-lea |