Skanska AB
TipAktiebolag tranzacționată public
Simbol bursierOMXSKA B
Fondată1887; acum 137 ani (1887)
ȚaraSuedia
SediuStockholm
Zona deservităGlobală
Oameni cheieJohan Karlström
(Președinte și director general)[1]
Hans Biörck
(Președinte al consiliului de administrație)[2]
IndustrieConstrucții
ProduseConstrucții rezidențiale și comerciale, infrastructură
Venit145,365 miliarde SEK (2016)[3]
Profit brut7,220 miliarde SEK (2016)[3]
Profit net5,735 miliarde SEK (2016)[3]
Active totale106,505 miliarde SEK (2016)[3]
Capital propriu27,506 miliarde SEK (2016)[3]
Angajați42.903 (în medie, 2016)[3]
Prezență online
www.skanska.com

Skanska AB (pronunțat în suedeză [ˈskanːˈska]) este o companie multinațională de construcții din Suedia. Skanska este a cincea cea mai mare companie de construcții din lume conform unui clasament realizat de revista Construction Global în 2015.[4]

Firma Aktiebolaget Skånska Cementgjuteriet a fost înființată în 1887 în Malmö, Suedia de către industriașul suedez Rudolf Fredrik Berg și a început inițial cu fabricarea produselor din beton.[5] Aceasta și-a diversificat rapid activitatea, devenind o companie de construcții, iar în decurs de 10 ani a primit prima comandă internațională.[5] Societatea a jucat un rol important în realizarea infrastructurii din Suedia, incluzând drumuri, centrale electrice, birouri și locuințe.[5]

Dezvoltarea din Suedia a fost urmată mai apoi de expansiunea internațională la mijlocul anilor '50. În următoarele decenii a intrat pe piețele din America de Sud, Africa și Asia, iar în 1971 pe piața din Statelor Unite, unde se clasează astăzi printre cele mai mari companii din sectorul său.[5] Compania a fost listată la Bursa de Valori din Stockholm în 1965. În 1984 numele „Skanska”, deja cunoscut pe plan internațional, a devenit numele oficial al grupului.[5]

La sfârșitul anilor '90 Skanska s-a extins în mod substanțial atât organic, cât și prin achiziții.[5] În august 2000 a cumpărat divizia de construcții a grupului norvegin Kvaerner.[6]

La mijlocul anului 2004 Skanska a decis să renunțe la investițiile din Asia și a vândut filiala sa din India către firma Italian Thai Development Company din Thailanda.[7]

În 2005 Skanska a câștigat un contract pentru conducte de gaz în Argentina. Mai târziu au apărut suspiciuni cu privire la implicarea corupției guvernamentale în acest contract. Skanska a efectuat propria anchetă, a demis șapte manageri și a cooperat cu autoritățile în ceea ce privește ancheta.[8][9][10][11]

În 2011 Skanska a achiziționat compania Industrial Contractors, Inc din Evansville, Indiana, SUA.[12]

În decembrie 2013 Curtea Supremă a Slovaciei a confirmat că Skanska DS a.s. a făcut parte dintr-un cartel format din mai multe companii de construcții (împreună cu companiile grupurilor Strabag și Mota-Engil) în 2004. Acesta fost asociat cu licitația pentru construcția autostrăzii D1 dintre Mengusovce la Jánovce în estul Slovaciei.[13]

Operațiuni

modificare

Skanska își împarte operațiunile în patru sectoare de afaceri după cum urmează:

Sector Venit anual, medie pe 5 ani (2010-2014)[14]
Construcții 116,152 miliarde SEK
Dezvoltare rezidențială 8,721 miliarde SEK
Dezvoltare comercială 6,691 miliarde SEK
Infrastructură 219 milioane SEK

Construcțiile reprezintă cel mai mare segment de afaceri după venituri și numărul de angajați. Operațiunile celorlalte sectoare de afaceri implică investiții în proiecte care sunt dezvoltate și ulterior cesionate. În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, aceasta implică adesea parteneriate public-private. Din punct de vedere geografic, grupul funcționează pe baza filialelor locale.[15]

În martie 2015 Skanska s-a concentrat pe următoarele piețe:[14][16]

Skanska este în curs de extindere a operațiunilor în Argentina, Brazilia, Peru, Chile, Columbia și Venezuela.[14][17] Skanska nu va mai accepta proiecte noi pe piața latino-americană și își va închide unitățile de operare și întreținere de acolo.[14]

Regiune Număr de angajați Venit (2014)[14]
Țările nordice 17.000 64 miliarde SEK
Restul Europei 17.000 35 miliarde SEK
America de Nord 10.000 49,9 miliarde SEK
America Latină (va pleca din regiune) 14.000 Nu sunt date disponibile

Skanska activează în domeniul construcțiilor, dezvoltării proprietăților comerciale (clădiri de birouri, centre comerciale și logistice) și dezvoltării infrastructurii (drumuri, spitale și școli) în toate cele trei regiuni de piață. Compania planifică, dezvoltă și construiește locuințe în regiunea nordică și în restul Europei.[17]

În 2013 Skanska s-a clasat pe locul 9 în topul celor mai mari constructori la nivel mondial,[18] iar în 2014 pe locul 7 în SUA.[19]

În decursul unei perioade de 12 luni care s-a încheiat în septembrie 2014, Skanska a fost cea mai mare companie de construcții după veniturile totale în țările nordice.[14] Cele mai mari șase companii au fost:

Companie Țară Venituri pe 12 luni[14]
Skanska Suedia 145 miliarde SEK
NCC Suedia 59,2 miliarde SEK
Peab Suedia 44,2 miliarde SEK
Veidekke Norvegia 25,4 miliarde SEK
Lemminkäinen Finlanda 18,7 miliarde SEK
YIT Finlanda 16,7 miliarde SEK

Competitori

modificare

Conform companiei, principalii concurenți din piață în cele trei sectoare de afaceri au fost, începând din martie 2015, următorii:[14][16]

Construcții

modificare
Țările nordice
NCC, Peab, YIT, Veidekke, Lemminkäinen, AF Gruppen
Restul Europei
Budimex, Hochtief, Strabag, Metrostav, Balfour Beatty, Carillion
America
Turner, Fluor Corporation, Kiewit, Granite, Flatiron, Tutor Perini, ACS/Dragados

Dezvoltarea proprietăților rezidențiale

modificare
Țările nordice
JM, NCC, Peab, YIT
Restul Europei
Central Group, Finep, DOM Development, JW Construction

Dezvoltarea proprietăților comerciale

modificare
Țările nordice
NCC, Vasakronan, Diligentia, KLP Eiendom, YIT, Lemminkäinen
Restul Europei
Ghelamco, Echo Investment, GTC
America
Hines, Trammell Crow, Boston Properties

Controverse

modificare
 
Spitalul Mater Dei

Skanska a fost însărcinată cu construirea unui nou spital general în Malta care urma să coste peste 700 milioane de euro. Ulterior s-a descoperit că Skanska folosea ciment de calitate inferioară față de cel utilizat în general pentru construcția pavajelor. Ca urmare, spitalul nu s-a mai putut dezvolta prin construcția de noi etaje sau a unui helipor pe acoperiș.[26]

Skanska în România

modificare

Skanska este prezentă pe piața din România din 2011[27] prin firmele Skanska Construction Romania SRL și Skanska Property Romania SRL. Compania a dezvoltat în București între 2013 și 2016 complexul de birouri Green Court Bucharest, iar din 2017 lucrează la alte două, Campus 6, situat în zona centru-vest, ce urmează să fie finalizat în 2018[28] și Equilibrium, situat în zona de nord, ce urmează să fie finalizat în 2019.[29]

Referințe

modificare
  1. ^ „Management, Senior Executive Team (SET)” (în engleză). Skanska. . Accesat în . 
  2. ^ „Board” (în engleză). Skanska. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f „Annual Report 2016” (PDF). Skanska. . Accesat în .  Parametru necunoscut |Language= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  4. ^ „Top 10 Construction Companies in the World” (în engleză). Construction Global. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b c d e f Skanska: History Arhivat în , la Wayback Machine. (în engleză)
  6. ^ Skanska buys Kvaerner arm for £180m The Telegraph, 30 august 2000 (în engleză)
  7. ^ ITD Cementation India Arhivat în , la Wayback Machine. (în engleză)
  8. ^ „Sweden's squeaky-clean image sullied by scandals”. The New York Times. . Accesat în . 
  9. ^ „Skanska likely to be involved in a corruption scandal in Argentina” (în engleză). Pravda. . Accesat în . 
  10. ^ „Gas and graft” (în engleză). The Economist. . Accesat în . 
  11. ^ „Argentine Corruption: Skanska's Version” (în engleză). Latin Business Chronicle. . Accesat în . 
  12. ^ „Skanska USA buys Industrial Contractors, Inc” (în engleză). Evansville Courier & Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ The Supreme Court upheld the decisions of the Antimonopoly Office of the Slovak Republic in the matter of a cartel of six construction companies (în engleză)
  14. ^ a b c d e f g h „Annual Report 2014” (PDF) (în engleză). Skanska. . Accesat în . 
  15. ^ „Annual Report 2011” (PDF) (în engleză). Skanska. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  16. ^ a b „Publishing of Annual Report 2014 on this website”. Skanska AB. 18 februarie 2015. Arhivat din original la 2017-10-20. Accesat în 2 iunie 2015Âlanguage=engleză.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  17. ^ a b „Annual Report 2013” (PDF) (în engleză). Skanska. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  18. ^ „The Top 250 International Contractors 2013” (PDF) (în engleză). Engineering News-Record. . Accesat în . 
  19. ^ „The Top 400 Contractors 2014” (PDF) (în engleză). Engineering News-Record. . Accesat în . 
  20. ^ Balzan, Saviour (21 September 2015). Skanska snubs government over hospital damage claims. Malta Today. Retrieved 1 July 2016.
  21. ^ Waiver exonerated Skanska and Maltese partners on Mater Dei.
  22. ^ PM orders investigation into Mater Dei concrete.
  23. ^ Read: Hospital inquiry report, Arup report on Emergency Department.
  24. ^ ARUP report. Volume 2 Arhivat în , la Wayback Machine..
  25. ^ Inquiry report Arhivat în , la Wayback Machine..
  26. ^ [20][21][22][23][24][25]
  27. ^ „Skanska in Romania - Despre noi - Skanska. Accesat la 10 august 2017”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Campus 6 - Skanska
  29. ^ Equilibrium - Skanska

Legături externe

modificare