Slobozia Mare, Cahul

sat din raionul Cahul, Republica Moldova
Slobozia Mare
—  Sat  —
Stemă
Stemă
Slobozia Mare se află în Cahul
Slobozia Mare
Slobozia Mare
Slobozia Mare (Cahul)
Satul pe harta Republicii Moldova
Slobozia Mare se află în Cahul
Slobozia Mare
Slobozia Mare
Slobozia Mare (Cahul)
Satul pe harta raionului Cahul
Coordonate: 45°34′30″N 28°10′21″E ({{PAGENAME}}) / 45.57500°N 28.17250°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionRaionul Cahul

Guvernare
 - Primar (PAS[1], 2023)

Altitudine45 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total5.676 locuitori

Cod poștalMD-5320[3]
Prefix telefonic299

Prezență online

Slobozia Mare este un sat din Raionul Cahul, Republica Moldova.

Geografie

modificare

Satul Slobozia Mare este situat în sud-vestul raionului Cahul, acolo unde Prutul face câteva meandre și-i luminat de vestite dealuri și șesuri într-o gama armonioasa ce se îmbină cu străvechiul lac Beleu. Este așezat pe malul stâng al Prutului, la 30 km de Vulcănești, 40 km de Cahul și 18 km de stația de cale ferată — Reni (Ucraina), situat între 45°34’30” latitudine nordică și 26° 1’50” longitudine estică, fiind întretăiat central de șoseaua națională Cahul-Reni, iar în partea lui nordica de șoseaua Vulcănești — Slobozia-Mare.

Are o așezare colinară cu valea „Tătarca” și dealurile „Beleului”, „Sărăieni” și „Chișcul Mare” ce se apropie de „Cățelu”. Două râpe mari, ce vin dinspre Tătarca și Sărăieni se unesc în vale Prutului.

Partea de nord a satului este cunoscuta de săteni sub numele de Tătarca, partea de sud — Sărăieni (de la „serai”, sinonim: șopron); mahalaua de pe dealul Beleului spre cherhana era locuită numai de pescari.

Ulițele satului vechi sunt înguste și întortocheate, cu case așezate la întâmplare (așa cum s-au așezat oamenii după locul ce-l găseau liber) iar părțile periferice, fiind construite mai nou, au o așezare mai regulată.

În preajma localității se întinde rezervația științifică Prutul de Jos.[4]

Satul Slobozia Mare a fost menționat documentar în anul 1436. A avut mai multe denumiri: Fântâna Mare, Bubuiogi, Sărăieni, apoi Sobozia. La 1436 așezarea a fost atestată documentar ca „satul de la Fântâna Mare”. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare satul a ajuns în proprietatea panului Mihail Stăngaciu. Mai târziu satul ajunge în posesia logofătului Toader Bubuiog, care îl donează mănăstirii Humor.

La începutul secolului XIX, coloniștii veniți de la sud de Dunăre se împrăștie prin sudul Basarabiei ajungând și la Fântâna Mare, unde formează colonia Slobozia cu 52 de suflete, conform unor documente din epocă.

Primii coloniști s-au așezat în cele șapte „seraie” (șopron) din vale părăsite de către turci. Și astăzi această parte a satului se mai numește Sărăieni. Datorită coloniștilor care s-au stabilit în sat și faptului că ei beneficiau de numeroase scutiri fiscale, așezarea a luat numele de Slobozia Mare.

Demografie

modificare

La recensământul din 2004, populația satului constituia 5.960 de oameni, dintre care 48,54% bărbați și 51,46% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului:

Naționalitate Persoane Procente
moldoveni 5533 92,83
români 370 6,2
ucraineni 20 0,33
ruși 14 0,23
țigani 11 0,18
găgăuzi 5 0,08
bulgari 5 0,08
alții 2 0,04
Total 5960 100%

Administrație și politică

modificare

Componența Consiliului local Slobozia Mare (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[5] este următoarea:

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Acțiune și Solidaritate 8                
  Noua Opțiune Istorică 3                
  Candidat independent VLADIMIR GROZEA 1                
  Partidul Democrat Modern din Moldova 1                

Tot în 2004 au fost înregistrate 1.778 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane.

Monumente istorice

modificare

Biserica din satul Slobozia Mare a fost construită în 1871, în formă de cruce și la fiecare din cele patru extremități se înălțau câte patru coloane. Era cea mai mare biserică dintre Reni și Cahul. Clopotnița bisericii avea cinci clopote: trei clopote mari și două mici. Clopotele mari erau lovite pe rând, cele mici simultan.

În 1960 autoritățile sovietice au demolat biserica.

Personalități

modificare
  1. ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Slobozia Mare”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Oficiul Poștal Slobozia Mare, raionul Cahul”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Slobozia Mare”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Plăcintă, Vasile, Slobozia Mare, prin fereastra istoriei, Galați : Geneze, [1996] ISBN 973-97667-4-9

Legături externe

modificare