Limba slovenă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Slovenă slovenščina | |
Vorbită în | Slovenia, Croația, Austria, Italia, SUA, Ungaria și alte |
---|---|
Număr de vorbitori | 2 milioane |
Sistem de scriere | latin |
Tipologie lingvistică | diversă, normal SVO |
Clasificare | |
limbi indo-europene | |
Statut oficial și codificare | |
Limbă oficială în | Slovenia, Uniunea Europeană |
Organ de reglementare | Academia de Științe a Sloveniei |
ISO 639-1 | sl |
ISO 639-2 | slv |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | slv[1] |
SIL | SLV |
Extras | |
Vsi ljudje se rodijo svobodni in imajo enako dostojanstvo in enake pravice. Obdarjeni so z razumom in vestjo in bi morali ravnati drug z drugim kakor bratje. | |
Răspândire în lume | |
| |
Puteți vizita Wikipedia în slovenă. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice. Este folosită de aproximativ 2 milioane de oameni în toată lumea. Majoritatea vorbitorilor trăiesc în Slovenia. Slovena este una din câteva limbi, care au păstrat numărul dual din proto-indo-europeana. De asemenea, slovena și slovaca sunt cele două limbi slave, al cărora nume înseamnă literar „slav” (slověnьskъ în slavona veche). Slovena este și una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.
Istorie
modificareDialecte
modificareSlovena este o limbă foarte diversificată deoarece are 48 de dialecte. Motivele principale ale numărului mare de dialecte sunt: repartiția geografică, influențele lingvistice ale țărilor vecine. Marea diferența dintre dialectele slovene constă in faptul că același gând poate fi exprimat prin două cuvinte diferite. De aceea oameni din diferite părți ale țării întampină câteodata probleme în a se întelege. După particularitățile dialectelor, Slovenia a fost divizată în șapte grupe: Primorska, Koroška, Gorenjska, Rovtarska, Štajerska, Dolenjska, Panonska.
Literatură
modificareSe spune despre sloveni că sunt o "națiune de poeți" în ciuda dificultății limbii. Poeții France Prešeren și Edvard Kocbek, precum și scriitorul Ivan Cankar sunt autorii cei mai importanți, în timp ce Vladimir Bartol, Srečko Kosovel, Tomaž Šalamun, Boris Pahor, Drago Jančar și Aleš Debeljak sunt cei mai faimoși.
Alfabet
modificareLimba slovenă folosește alfabetul latin și conține 25 de litere (fără x,w,y,q). În scriere nu sunt folosite accente, sensul omografelor deducându-se din context. De exemplu:
- jêsen (frasin), jesén (toamnă) ;
- kót (unghi,colț), kot (ca) ;
- med (între), méd (miere) .
Literă | Fonem | Sunet | Exemplu | Pronunția cuvântului |
---|---|---|---|---|
Aa | /a/ | [ɑ, (ʌ)] | abecéda (alfabet) | [abɛʦed̪a] |
Bb | /b/ | [b, (p)] | beséda (cuvânt) | [bɛsed̪a] |
Cc | /ts/ | [ʦ, (dz)] | cvét (boboc) | [t̪sʋet̪] |
Čč | /ʧ/ | [ʧ, (ʤ)] | časopís (journal) | [ʧasɔpis] |
Dd | /d/ | [d̪, (t̪)] | dánes (azi) | [d̪anəs] |
Ee | /e/ | [e] | sédem (« șapte » sau « eu stau jos ») | [sedəm] |
Ff | /f/ | [f, (v)] | fànt (băiat) | [fan̪t̪] |
Gg | /g/ | [ɡ, (k)] | grad (castel) | [ɡrad] |
Hh | /h/ | [x, (ɣ)] | híša (casă) | [xiʃa] |
Ii | /i/ | [i] | iméti (a avea) | [imeti] |
Jj | /j/ | [j] | jábolko (măr) | [jabɔlkɔ] |
Kk | /k/ | [k, (ɡ)] | kmèt (țărănesc) | [kmɛt̪] |
Ll | /l/ | [l, u, u̯] | ljubézèn (dragoste) | [ljubezɛn] |
Mm | /m/ | [m, ɱ] | mísliti (a gândi) | [mislit̪i] |
Nn | /n/ | [n̪, ŋ] | novíce (știre) | [nɔʋiʦɛ] |
Oo | /o/ | [ɔ] | oblák (nor) | [ɔblak] |
Pp | /p/ | [p, (b)] | pomóč (ajutor) | [pɔmoʧ] |
Rr | /r/ | [ɾ, ɾ̩, r̩] | rokenrol (rock'n'roll) | [rɔkenrɔl |
Ss | /s/ | [s, (z)] | svét (lume) | [sʋet] |
Šš | /ʃ/ | [ʃ, (ʒ)] | šóla (școală) | [ʃola] |
Tt | /t/ | [t̪, (d̪)] | tip (tip) | [t̪ip] |
Uu | /u/ | [u] | ulica (stradă) | [uliʦ̪a] |
Vv | /ʋ/ | [ʋ, u, ṷ, w, u̥] | vôda (apă) | [ʋɔda] |
Zz | /z/ | [z, (s)] | zrélo (matur) | [zrelo] |
Žž | /ʒ/ | [ʒ, (ʃ)] | življènje (viață) | [ʒiʋljɛnjɛ] |
Dacă 'l' si 'v' sunt la sfârșitul cuvântului sau înaintea unei consoane se pronunță 'u':
Exemplu | Pronunție |
---|---|
pol
(jumătate) |
[pɔu] |
volk
(lup) |
[ʋɔuk] |
v mest̪u
(în oraș) |
[u mestu] |
Grupul de consoane 'dž' se pronunță in română 'gi'
exemplu: Madžiarska (Ungaria)
Gramatică
modificareVezi articolul Gramatica limbii slovene.