Smântâniu
Culoarea smântânie sau culoarea crem este o culoare alb-gălbuie similară cu culoarea smântânii (care se formează la suprafața laptelui nefiert, după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită), sau cu culoarea friștii (strat de smântână proaspătă, care se ridică la suprafața laptelui nefiert după câteva ore de la mulgere), sau cu culoarea caimacului (pojghiță de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert) sau cu culoarea untului.[3][4][5]
| Smântâniu (crem) | |
| Coordonatele culorii | |
|---|---|
| Tripletă Hex | #FFF0C9 |
| sRGBB (r, g, b) | (255, 240, 201) |
| CMYKH (c, m, y, k) | (0, 5, 25, 0) |
| HSV (h, s, v) | (43°, 21 %, 100 %) |
| Sursa | Maerz and Paul |
| B: Normalizat la [0–255] (byte) H: Normalizat la [0–100] (sută) | |
Modifică text  |
|
_ro.jpg)
._R._Ridgway.png)
.jpg)
O nuanță bună smântânie (crem) se obține amestecând opt părți de alb de plumb, două părți de ocru galben francez și o cantitate mică de roșu de Veneția. Sunt folosite adesea numai ocrul francez și albul de plumb. Părți egale de siena naturală și oranj de crom utilizate pentru a nuanța albul produce un smântâniu (crem) frumos. Există multe alte metode de obținere a acestei nuanțe.[6]
Note
modificare- ^ A. Maerz, M. Rea Paul. A Dictionary of Color. 1950
- ^ R. Ridgway. A nomenclature of colors for naturalists - and compendium of useful knowledge for ornithologists. 1886.
- ^ Ian Paterson. A Dictionary of Colour: A Lexicon of the Language of Colour. Thorogood Publishing Ltd, 2003
- ^ Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti, Editura Univers Enciclopedic, 2009
- ^ Micul Dicționar Academic (MDA). Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. București 2010
- ^ G. D. Armstrong. Cyclopedia of painting. 1908