Soloneț, Soroca

sat din raionul Soroca, Republica Moldova
Soloneț
Soloneţ
—  Sat  —
Vedere îndepărtată.
Vedere îndepărtată.
Soloneț se află în Moldova
Soloneț
Soloneț
Soloneț (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 48°00′00″N 28°24′10″E ({{PAGENAME}}) / 48.0°N 28.4027777778°E

Țară Republica Moldova
RaionSoroca
ComunăStoicani
Atestare17 ianuarie 1517[1][2]

Altitudine[4]194 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total622 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-3041[3]
Prefix telefonic230

Prezență online

Soloneț este un sat din cadrul comunei Stoicani din raionul Soroca, Republica Moldova.

Localitatea a fost atestată documentar la 17 ianuarie 1517. Aici sunt amplasate conacul lui Bjozowskz și o biserică cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.[1]

Etimologie

modificare
Vezi și: Soloneț.

Conform hrisoavelor istorice, denumirea satului provine de la numele pârâului în care a fost întemeiată. Din actul care atestă pentru prima dată localitatea, reiese că a fost așezat pe râulețul Soloneț, având și câteva mori. Deci, numele localității provine de la termenul entopic românesc soloneț - „valea cu sărături”, „sărăturoasa”. În română, acest termen a pătruns din limba rusină. În prezent valea pârului Soloneț se numește Valea Vărăncăului.[5] Sate cu numele Soloneț mai există și în județele Iași (1) și Suceava (2).

Satul Soloneț este înregistrat pentru prima dată într-un act prin care descendenții lui Călian își vând moșia lui Luca Arbore, portarul Sucevei:[6]

„Din mila lui Dumnezeu, noi Bogdan voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni Tațea, fiica lui pan Dărman, nepoata lui Caliin și vara ei Sofica, fiica Marenei, cneaghina lui Petriman, nepoata Taței și vara ei Nastea și sora ei Marena și Urâta și Sofica și Badeanca și fratele lor Ion și sluga noastră Duma Grada și fratele lui, Vaniul și surorile lor Neagșa și Nastea, fiii Vasutcăi și vara lor Tudora, fiica Anuscăi, cneaghina lui Mânjea și nepotul ei de soră Petrică și surorile lor Sofica și Tudora și Marena și Urâta, toții fiii lui Ivanco Hanco toți nepoții lui Călian, de bună voia lor, nesiliți de nimeni, nici asupriți și au vândut dreapta lor ocină, un sat anume Soloneț și cu mori la Soloneț, din privilegiile pe cari le-a avut părintele domniei mele, Ștefan voievod, dela înaintașii noștri pe acest mai sus scris sat, anume Soloneț, și cu mori la Soloneț, credinciosului nostru pan Luca Arbure portar de Suceava, pentru 1680 de zloti tătărești.

...
Și pentru mai mare putere și întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan Totrușan logofăt să scrie și să atârne pecetea noastră la această carte a noastră.

A scris Dumșa Cozmovici la Hârlău, în anul 7025 <1517> Ianuarie 17 zile.”

Demografie

modificare

Structura etnică

modificare

Structura etnică a satului conform recensământului populației din 2004[7]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Moldoveni / Români 596 95,82%
Ucraineni 10 1,61%
Ruși 9 1,45%
Găgăuzi 3 0,48%
Țigani 2 0,32%
Evrei 1 0,16%
Alții 1 0,16%
Total 622 100%

Galerie de imagini

modificare
Biserica „Sf. Arhangheli” din localitate, monument ocrotit de stat.
Conacul Bjozowskz
Panorame adiacente

Referințe

modificare
  1. ^ a b Miron, Viorel. „Raionul Soroca. Ghid turistic 2017” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 152. ISBN 978-9975-74-064-7
  3. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 
  4. ^ http://new.earthtools.org/height/48.0/28.4027777778  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Eremia, Anatol. Arealul toponimic Sângerei. Glosarul numelor topice. In: Philologia, 2009, nr. 5-6(246), pp. 55-73. ISSN 1857-4300.
  6. ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul I (1501-1550). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953, pp. 106-108.
  7. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md