Termenul sorit este o figură de stil folosită în mod obișnuit în retorică (pentru alte semnificații, vezi Paradoxul soriților). Este un raționament rezultat prin concatenarea mai multor enunțuri adevărate, subiectul fiecăruia fiind predicatul celui anterior.

Pornind de la niște premise adevărate, o falsitate poate fi introdusă retoric, ușor și treptat, de îndată ce acest lucru se datorează vreunei reguli silogistice înșelătoare.

Numele său provine de la conceptul Paradoxul soritelor.

Soritul sau polisilogismul modificare

Un sorit este și concatenarea de silogisme (polisilogismul), în două diferite moduri:

  • Predicatul fiecărei propoziții (ca premisă) este subiectul propoziției care îl urmează (ca premisă), fiind identic cu subiectul premisei majore și cu cel al concluziei.
A este B; B este C; C este D; D este E; atunci A este E. (Fiind A,B,C,D,E termenii premiselor).
De exemplu: Toți ecijanii sunt sevillani; toți sevillanii sunt andaluzi; toți andaluzii sunt spanioli; Toți spaniolii sunt europeni. Prin urmare, toți ecijanii sunt europeni.
Exemplu: Toate florile sunt plante, toate plantele sunt lucruri vii, toate lucrurile vii sunt sensibile, fiecare ființă sensibilă are suflet. de aceea toate florile au suflet.
  • Un polisilogism în care se subînțelege concluzia fiecărui silogism, cu excepția ultimului, care se face în mod explicit..
Spre exemplu: europenii sunt occidentali; spaniolii sunt europeni; andaluzii sunt spanioli; sevillanii sunt andaluzi. Prin urmare, andaluzii sunt occidentali.

Vezi și modificare