Wikipedia

Stefan Lorenz Sorgner

filosof german
Stefan Lorenz Sorgner
Date personale
Născut (50 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Wetzlar, Republica Federală Germania, Germania Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
cadru didactic universitar[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[4] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materKing's College  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Friedrich-Alexander de Erlangen din Nürnberg  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Stefan Lorenz Sorgner (n. , Wetzlar, Republica Federală Germania, Germania) este un filosof metaumanist german,[5][6] un specialist în Nietzsche,[7][8][9] un filosof al muzicii[10][11] și o autoritate în domeniul eticii tehnologiilor emergente.[12][13][14]

Biografie modificare

Sorgner s-a născut la 15 octombrie 1973 la Wetzlar (Germania). A studiat filozofia la King's College London (licentă), la Universitatea din Durham (masterat cu teză; examinatori: David E. Cooper, Durham; David Owen, Southampton), la Justus-Liebig-Universität Gießen și la Friedrich-Schiller-Universität Jena (Dr. phil.; examinatori: Wolfgang Welsch, Jena; Gianni Vattimo, Torino).[15] A predat filozofie și etică la universitățile din Giessen, Jena, Erfurt și Erlangen.[16] În prezent, predă la John Cabot University, un colegiu american situat la Roma.[17] Sorgner este membru al mai multor comitete editoriale și consultative.[16]

Nietzsche, postumanism și transumanism modificare

În numărul 20(1) al revistei Journal of Evolution and Technology a fost publicat articolul lui Sorgner "Nietzsche, the Overhuman, and Transhumanism", în care acesta arată că există asemănări semnificative între conceptul de supraom al lui Nietzsche și conceptul de postuman, conform opiniei unor transhumaniști. [18] Interpretarea sa a stârnit reacții atât în rândul cercetătorilor lui Nietzsche, cât și în rândul transhumaniștilor. Editorii revistei Journal of Evolution and Technology au dedicat un număr special întrebării privind relația dintre transumanism, Nietzsche și filosofiile postumaniste europene (postumanism). Vol. 21 Issue 1 - ianuarie 2010 al Journal of Evolution and Technology a fost intitulat "Nietzsche și postumanismele europene"[18][19] și a inclus răspunsuri la articolul lui Sorgner, de exemplu de Max More,[20] Michael Hauskeller.[21] Având în vedere dezbaterea intensă, editorii revistei au decis să îi ofere lui Sorgner șansa de a reacționa la articole.[22] În vol. 21, numărul 2 - octombrie 2010, Sorgner a răspuns la diferitele răspunsuri în articolul său "Beyond Humanism: Reflecții asupra trans- și postumanismului".[23] În plus, în acest articol a prezentat și câteva aspecte ale propriei sale poziții filosofice, care a fost puternic influențată de profesorul său Gianni Vattimo.[24] El acceptă pensiero debole al lui Vattimo, dar critică înțelegerea lui Vattimo cu privire la istoria slăbirii ființei.[25] Ca alternativă, Sorgner sugerează o interpretare lumescă, nnaturalistă și perspectivistă, pe care a explicat-o mai detaliat în monografia sa din 2010 "Menschenwürde nach Nietzsche: Die Geschichte eines Begriffs" (WBG, Darmstadt 2010).[26] Sorgner consideră că "nihilismul", așa cum este descris de Nietzsche, este "în întregime un câștig":[27] „Din perspectiva perspectivismului meu, acest lucru înseamnă, de asemenea, că concepția prevalentă a demnității umane nu are un statut mai înalt în lovirea adevărului ca și corespondență cu realitatea decât concepțiile lui Adolf Hitler sau Pol Pot."[28] După ce bioeticienii, și transhumaniștii au discutat despre relația dintre Nietzsche și transumanism, dezbaterea a fost reluată de unii dintre cei mai importanți cercetători ai lui Nietzsche: Keith Ansell-Pearson, Paul Loeb și Babette Babich au scris răspunsuri în revista Agonist, care este publicată de Nietzsche Circle New York.[29] Metaumanismul perspectivist al lui Sorgner și, în special, monografia sa "Menschenwürde nach Nietzsche" (WBG 2010) au fost abordate în cadrul unui simpozion organizat de Forumul Nietzsche din München, care a fost cofondat de Thomas Mann.[30] La acest eveniment, filosofi germani de renume, de exemplu Annemarie Pieper, au răspuns la sugestiile radicale ale lui Sorgner privind necesitatea de a revizui concepția predominantă a demnității umane. În mai 2013, săptămânalul Die Zeit a publicat un interviu cu Sorgner în care au fost rezumate câteva dintre sugestiile sale privind demnitatea umană, tehnologiile emergente și trans- și postumanismul.[31] În toamna anului 2014, la Alber Verlag a fost publicată o colecție de eseuri intitulată "Umwertung der Menschenwürde" (editată de Beatrix Vogel), în care teologi, filosofi și eticieni de renume internațional au scris răspunsuri critice la sugestiile lui Sorgner privind noțiunea de "demnitate umană".[25] Sorgner a fost invitat și vorbitor principal la numeroase evenimente și conferințe importante, de exemplu de⁠(phil.cologne)[traduceți],[32] TED,[33] și World Humanities Forum, ICISTS-KAIST.[14] Potrivit profesorului Dr. Zimmmermann de la Identity Foundation, un think tank privat german recent înființat, Sorgner este "cel mai important filosof post- și transumanist din Germania" ("Deutschlands führender post- und transhumanistischer Philosoph").[34]

Note modificare

  1. ^ a b „Stefan Lorenz Sorgner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Stefan Lorenz Sorgner, NUKAT 
  3. ^ a b Stefan Lorenz Sorgner, MAK 
  4. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  5. ^ Selak, Marija (). „Metahumanizam i metatijelo”. CROSBI. Accesat în . 
  6. ^ „Posthumanism, Transhumanism, Antihumanism, Metahumanism, and New Materialisms” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ Prof. H. James Birx in Philosophy Now (). „Sorgner and Nietzsche”. Philosophy Now. Accesat în . 
  8. ^ Several Scholars (). „Comments on Sorgner's Nietzsche Interpretation”. University of Marquette Press. Accesat în . 
  9. ^ Russell Blackford (). „Nietzsche and European Posthumanisms”. IEET. Accesat în . 
  10. ^ Alber Verlag (). „Book Series: Philosophy of Music”. Alber Verlag. Accesat în . 
  11. ^ University of Chicago Press (). Music in German Philosophy. University of Chicago Press. Accesat în . 
  12. ^ Russell Blackford (). „Editorial”. Journal of Evolution and Technology. Accesat în . 
  13. ^ University of Manchester (). „Beyond the Body”. University of Manchester. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ a b KAIST (). „Shaping the Future”. KAIST. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ stefan lorenz sorgner (). „Stefan Lorenz Sorgner | Friedrich-Alexander-University Erlangen-Nuremberg - Academia.edu”. Uni-erlangen.academia.edu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ a b „Institut für Geschichte und Ethik der Medizin: Stefan Lorenz Sorgner” (în German). Gesch.med.uni-erlangen.de. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Faculty”. www.johncabot.edu. Arhivat din original la . 
  18. ^ a b Blackford, Russel (). „Editorial: Nietzsche and European Posthumanisms”. Accesat în . 
  19. ^ Sorgner, Stefan Lorenz (). „Nietzsche, the Overhuman, and Transhumanism”. Accesat în . 
  20. ^ More, Max (). „The Overhuman in the Transhuman”. Accesat în . 
  21. ^ Hauskeller, Michael (). „Nietzsche, the Overhuman and the Posthuman: A Reply to Stefan Sorgner”. Accesat în . 
  22. ^ Blackford, Russel (). „Editorial”. Accesat în . 
  23. ^ Sorgner, Stefan Lorenz (). „Beyond Humanism: Reflections on Trans- and Posthumanism”. Accesat în . 
  24. ^ PHILOSOPHIE.CH (). „A weak Nietzschean transhumanism”. www.philosophie.ch. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ a b Beatrix Vogel (). „Umwertung der Menschenwürde”. Alber Verlag. Accesat în . 
  26. ^ „WBG - Shop - Menschenwürde nach Nietzsche” (în German). Wbg-wissenverbindet.de. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Stefan Lorenz Sorgner, Menschenwürde nach Nietzsche, Darmstadt WBG, 2010, p. 239: "durchaus als Gewinn".
  28. ^ Stefan Lorenz Sorgner, Menschenwürde nach Nietzsche, Darmstadt WBG, 2010, p. 242: "Dies bedeutet auch, dass dem vorherrschenden Konzept der Menschenwürde aus der Perspektive des Perspektivismus kein höherer Status hinsichtlich der Erkenntnis der Wahrheit in Korrespondenz zur Wirklichkeit zukommt als den Konzeptionen Adolf Hitlers oder Pol Pots."
  29. ^ Tuncel, Yunus (). „Nietzsche and Trans- and Metahumanism”. Accesat în . 
  30. ^ „Humans as riddle: Human dignity after/according to Nietzsche” (în German). Nietzsche Forum Munich. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Hirnschrittmacher für alle”. Die Zeit (în German). Accesat în . 
  32. ^ Phil.cologne (). „Phil.cologne 2015”. Phil.cologne. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ TEDx (). „Rules for a (Post-)Human) Zoo”. TEDx. Accesat în . 
  34. ^ Identity Foundation (). „Phil.cologne 2015” (PDF). Identity foundation. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stefan_Lorenz_Sorgner&oldid=15617401