Stephan von Breuning (libretist)
Stephan von Breuning (n. , Bonn, Electoratul de Köln(d) – d. , Viena, Imperiul Austriac) a fost un funcționar și libretist german.
| Stephan von Breuning | |
.png) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3]  Bonn, Electoratul de Köln(d)[4] |
| Decedat | (52 de ani)[1][2][3] Viena, Imperiul Austriac[5] |
| Părinți | Helene von Breuning |
| Cetățenie |  Germania[6] |
| Ocupație | libretist[*] scriitor jurist poet |
| Limbi vorbite | limba germană[7][8] |
Modifică date / text  | |
Viața modificare
Stephan von Breuning a fost fiul lui Emanuel Joseph von Breuning și al soției sale Helene von Breuning, născută von Keverich. În 1784 familia a făcut cunoștință cu Ludwig van Beethoven în casa lor din Münsterplatz în Bonn . În scurt timp Ludwig a devenit profesorul de pian al copiilor Breuning Eleonore și Lorenz. Prietenia lui Stephan cu Ludwig a durat întreaga lor viață.
În 1801, Breuning s-a mutat la Viena, unde, patru ani mai târziu a avut premiera Fidelio-ul lui Beethoven. Pe lângă Joseph Sonnleithner și Georg Friedrich Treitschke, Breuning a contribuit, de asemenea, la libretul acestei opere. În 1806 Beethoven i-a dedicat prietenului său Concertul pentru vioară op.61. După moartea lui Beethoven în martie 1827, Breuning s-a ocupat de moștenirea lăsată de acesta, însă el însuși a murit la scurt interval de timp. Planul lui Stephan von Breuning de a publica o biografie a lui Beethoven, împreună cu Franz Gerhard Wegeler, prietenul din tinerețe al lui Beethoven, și cu Anton Schindler, nu a mai putut fi realizat.[9]
Familia modificare
Breuning s-a căsătorit cu Julie von Vering (1791-1809), fiica medicului lui Beethoven, Gerhard von Vering (1755-1823), căreia Beethoven i-a dedicat versiunea pentru pian a Concertului pentru vioară în Re major, Op. 61 în aprilie 1808. După moartea ei prematură, Breuning a avut o relație cu Constanze Ruschowitz (n. 1785/86 în Freudenthal din Silezia austriacă; d. 5 octombrie 1856 la Viena), cu care s-a căsătorit în februarie 1817. [10] Din acestă căsătorie au rezultat trei copii:
- Gerhard von Breuning,
- Helena Juliana Philippina von Breuning (n. 17 august 1818),
- Mara Magdalena Barbara von Breuning (n. 2 aprilie 1821).[10]
Note modificare
- ^ a b c d „Stephan von Breuning”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Stephan von Breuning, International Music Score Library Project, accesat în
- ^ „Stephan von Breuning”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Stephan von Breuning”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ LIBRIS, , accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Siehe Friederike Grigat, Die Genese von Franz Gerhard Wegelers Beethoven-Biographie in den Jahren 1827 bis 1845, in: dies., Die Sammlung Wegeler im Beethoven-Haus. Kritischer Katalog, Bonn 2008 (= Bonner Beethoven-Studien, Band 7), S. 32–75
- ^ a b Wien, Pfarre Alservorstadt, Trauungsbuch, Tom. 1809–1817, fol. 264, zit. nach Rita Steblin, Beethoven’s Name in Viennese Conscription Records, in: The Beethoven Journal, Jg. 24, Nr. 1 (Sommer 2009), S. 4–13, hier S. 13 Anm. 47
Bibliografie modificare
- Ludwig Nohl, Drei Freunde Beethovens. Über Beethovens Beziehung zu Ignaz von Gleichenstein, Stephan von Breuning und Johann Malfatti, in: Allgemeine Deutsche Musikzeitung, Jg. 6 (1879), Nr. 39 vom 26.9., S. 305–308; Nr. 40 vom 3.10., S. 313–315; Nr. 41 vom 10.10., S. 321–323; Nr. 42 vom 17.10., S. 329–331; Nr. 43 vom 24.10., S. 337–339
- Stephan Ley, Beethoven als Freund der Familie Wegeler – von Breuning, Bonn 1927
- Grove Dictionary of Music and Musicians
- Martella Gutiérrez-Denhoff, Neue Mosaiksteine im Bild der Familie von Breuning. Ein Beitrag zum geistig-sozialen Umfeld des heranwachsenden Beethoven in Bonn, in: Musikalische Quellen – Quellen zur Musikgeschichte. Festschrift für Martin Staehelin zum 65. Geburtstag, hrsg. von Ulrich Konrad, Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 2002, S. 345–361