Sulfina Barbu
Acuratețea acestui articol sau a acestei secțiuni este disputată Vă rugăm să vedeți părerile exprimate în pagina de discuție înainte de a edita. |
Sulfina Barbu | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (57 de ani) România |
Cetățenie | România |
Ocupație | politiciană |
Limbi vorbite | limba română |
Deputată a României | |
În funcție – | |
Circumscripția | București |
Legislatură | legislatura 2008–2012 |
Ministru al muncii și solidarității sociale | |
În funcție – | |
Precedat de | Sebastian Lăzăroiu |
Partid politic | PD |
Alma mater | Universitatea din București |
Modifică date / text |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Sulfina Barbu (n. , România) este o politiciană română, fostă deputată în Parlamentul României (colegiul electoral 11 București), președintă a Comisiei de Administrație Publică, Amenajarea Teritoriului și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, fost ministru al mediului și gospodăririi apelor în guvernul României (decembrie 2004-aprilie 2007).
Biografie
modificareSulfina Barbu este de profesie inginer geolog (absolvent al Facultății de Geologie și Geofizică, Universitatea București, 1990) și este, din 2007, doctorand al Universității Tehnice de Construcții din București. Sulfina Barbu locuiește în București, este căsătorită și are o fetiță.[1]
A deținut, în ordine cronologică, funcțiile de inginer (S.C. Prospecțiuni S.A., 1991-1997), director comercial (S.C. Industrial Construct S.A., 1997-2001) și director executiv adjunct al Direcției de Protecția Mediului și Educație Ecocivică (Primăria Municipiului București, 2001-2004).
În perioada decembrie 2004-aprilie 2007 a deținut funcția de ministru al mediului și gospodăririi apelor.
Activitate politică
modificareMembră a Partidului Democrat (ulterior Partidul Democrat-Liberal - PDL) din anul 1997, Sulfina Barbu a fost aleasă vicepreședinte al Organizației de Femei a Partidului Democrat Sector 4 București (2000-2001) și apoi președinte al Organizației de Femei a Partidului Democrat Sector 3 București (din anul 2002).
În perioada 2002-2006, a îndeplinit funcția de vice-președintă a Organizației Naționale de Femei a Partidului Democrat. Sulfina Barbu a ost membră a Biroului Permanent Național al Partidului Democrat-Liberal (din anul 2004) și președintă a Organizației Naționale de Femei a Partidului Democrat-Liberal (din 2006).
La data de 29 decembrie 2004, Sulfina Barbu a fost numită în funcția de ministru al mediului și gospodăririi apelor în Guvernul Tăriceanu. A deținut funcția de ministru al mediului până la data de 5 aprilie 2007, când a fost înlocuită din funcție, odată cu scoaterea Partidului Democrat de la guvernare.
Sulfina Barbu a fost aghiotanta presedintelui Traian Basescu in cadrul Primariei Bucuresti si o colaboratoare a ofiterului DIE Silvian Ionescu [2]. La randul sau Silvian Ionescu a fost superiorul pe linie de securitate al lui Traian Basescu[3]
Nu in ultimul rand Traian Basescu este in prezent un fost colaborator al Securitatii Romaniei Comuniste, dovedit ca atare in mod definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta suprema a Romaniei.[4]
Sulfina Barbu a fost indicata de institutele de specialitate in proiectare hidrotehnica ale Romaniei drept principala raspunzatoare pentru inundatiile din anul 2005 [5]. Ca atare Parlamentul a refuzat sa o mai avizeze favorabil pe aceasta in anul 2009 pentru un nou portofoliu de ministru al mediului [6].
Note
modificare- ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine. CV postat pe pagina personală
- ^ „PNL propune pentru CNSAS o colaboratoare a unui fost ofițer DIE” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în .
- ^ „Silvian Ionescu | Mafiile PDL”. Accesat în .
- ^ „Traian Băsescu renunță să mai conteste decizia instanței prin care a fost declarat colaborator al Securității”. www.digi24.ro. . Accesat în .
- ^ „Aquaproiect arunca vina pe Sulfina Barbu”. www.hotnews.ro. Accesat în .
- ^ „Sulfina Barbu, avizata negativ de parlamentari pentru portofoliul Mediului”. ZF.ro. Accesat în .