Svetlana Alexievici
Date personale
Născută (76 de ani)[1][24][25][4][26] Modificați la Wikidata
Ivano-Frankivsk, RSS Ucraineană, URSS[1][2][4] Modificați la Wikidata
Cetățenie Belarus (–)
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–) Modificați la Wikidata
EtnieBelaruși Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
jurnalistă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[27][28][29]
limba belarusă Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Belarus[*] ()[1][2][3][4]
Limbilimba rusă[5]  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarRealism literar  Modificați la Wikidata
PatronajPrypiackaja praŭda[*][[Prypiackaja praŭda (newspaper in Russia)|​]]
Majak[*][[Majak (newspaper in Belarus)|​]]
Sieĺskaja hazieta[*][[Sieĺskaja hazieta (newspaper in Bielorus)|​]]
Nioman[*][[Nioman (Belarusian literary magazine)|​]]  Modificați la Wikidata
Specie literarăliteratură de non-ficțiune[*], poveste[*]  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeȚinkovîe malciki[*][[Ținkovîe malciki |​]]
Cernobîlskaia molitva[*][[Cernobîlskaia molitva |​]]
U voinî ne jenskoe lițo[*][[U voinî ne jenskoe lițo |​]]
Vremea sekond hiend[*][[Vremea sekond hiend |​]]
Poslednie svideteli[*][[Poslednie svideteli |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Herder[6]
Premiul pentru Pace al Librăriilor Germane[*][7][8]
Ordinul Insigna de Onoare[6]
Premiul Lenin al Komsomolului[*][6][1][4]
Premiul literar „Angelus” al Europei Centrale[*][9]
Premiul Nikolai Ostrovski[*][6]
Premiul Konstantin Fedin[*][6]
Premiul Tucholsky[*][6][10]
Premiul Andrei Sineavski[*][6]
Premiul „Triumf”[*][6]
Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung[*][6]
Das politische Buch[6]
Premiul Oxfam Novib/PEN[*][11]
Premiul Ryszard Kapuściński pentru reportaj literar[*][12][13]
Premiul Nobel pentru literatură[14][15][16]
Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor[*]
prix Médicis essai[*][[prix Médicis essai (French literary award)|​]][17]
Miedaĺ da stahoddzia BNR[*][[Miedaĺ da stahoddzia BNR (award of the Belarusian Democratic Republic)|​]]
eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel[*][[eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel (honorary doctorate conferred by the VUB)|​]][18]
Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*][19][20]
Anna Politkovskaya Award[*][[Anna Politkovskaya Award (British human rights award)|​]]
Ehrendoktor der Universität Genf[*][[Ehrendoktor der Universität Genf |​]][21]
doctor honoris causa por la Universidad Complutense de Madrid[*][[doctor honoris causa por la Universidad Complutense de Madrid |​]][22]
DAAD-Stipendium[*][[DAAD-Stipendium |​]][23]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Svetlana Alexandrovna Alexievici (în rusă Светлана Александровна Алексиевич; în belarusă Святлана Аляксандраўна Алексіевіч, cu alfabet Łacinka: Sviatlana Aliaksandraŭna Aleksievič; n. , Ivano-Frankivsk, RSS Ucraineană, URSS) este o jurnalistă, ornitologă și scriitoare belarusă, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură 2015 „pentru scrierile ei polifonice, memorial al suferinței și curajului în epoca noastră”.[30]

Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

După ce tatăl ei a fost demobilizat din armată, familia – tatăl bielorus și mama ucraineană – s-a stabilit în Bielorusia, unde părinții au lucrat ca profesori la sat. A studiat jurnalismul la Minsk, considerând facultatea de profil drept lucrul „cel mai apropiat de o școală de scriere“. După absolvire, a lucrat în redacții din provincie și apoi din capitală.[31]

Prima ei carte, compusă din mărturiile unor oameni care și-au părăsit locurile natale, a fost retrasă din librării de autorități. Următoarea apariție, Războiul nu are chip de femeie (1985), publicată simultan la Moscova și la Minsk, are la bază interviuri cu femeile care au luptat în Armata Roșie în al Doilea Război Mondial și a reprezentat o ieșire din cadrele mitologiei sovietice din epocă. Băieții din zinc (1990) cuprinde mărturii ale militarilor sovietici care au participat la războiul dus de URSS în Afganistan (1979–1989). În 1997 a publicat Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supraviețuitorilor, rezultat al unei documentări începute în 1986, imediat după accidentul nuclear din Ucraina.[32]

În ceea ce privește cartea Războiul nu are chip de femeie, inspirația inițială a cărții a fost un articol pe care Alexievici l-a citit în presa locală de la Minsk în anii 1970, despre petrecerea de pensionare a unui contabil de la o fabrică auto locală, un lunetist decorat care a ucis 75 de germani în timpul războiului. După acel prim interviu, a început să caute femei veterane de război în întreaga Uniune Sovietică. Un milion de femei sovietice au slujit pe front, dar nu se regăseau în narațiunea oficială de război.[33] În cadrul aceluiași interviu pentru The Guardian a afirmat că „Înainte de această carte, singurul personaj feminin din literatura noastră de război era asistenta care îmbunătățea viața unui locotenent eroic. Dar aceste femei erau înfundate în murdăria războiului la fel de profund ca și bărbații”.

  1. ^ a b c d Encyklapiedyja historyi Bielarusi ŭ 6 tamach. Tom 1 (vydannie 1)[*][[Encyklapiedyja historyi Bielarusi ŭ 6 tamach. Tom 1 (vydannie 1) (1st volume of the Encyclopaedia of the History of Belarus (1993))|​]], p. 100  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Kto jest kim w Białorusi[*][[Kto jest kim w Białorusi |​]], p. 14  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Беларусь: ні Эўропа, ні Расея. Меркаваньні беларускіх эліт[*][[Беларусь: ні Эўропа, ні Расея. Меркаваньні беларускіх эліт |​]], p. 249  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b c d Bielaruskaja encyklapiedyja: U 18 t. T. 1: A — Aršyn[*][[Bielaruskaja encyklapiedyja: U 18 t. T. 1: A — Aršyn (published in 1996)|​]], p. 243  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b c d e f g h i j Kto jest kim w Białorusi[*][[Kto jest kim w Białorusi |​]], p. 15  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ http://alexievich.info/premiiRu.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ https://www.friedenspreis-des-deutschen-buchhandels.de/die-preistraeger/2010-2019/swetlana-alexijewitsch  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ Białoruska pisarka zdobyła nagrodę Angelusa (în poloneză) 
  10. ^ Tucholskypriset (în suedeză), Svenska PEN[*][[Svenska PEN (organization)|​]], accesat în  
  11. ^ Oxfam Novib/PEN Award for Freedom of Expression (în engleză) 
  12. ^ Trzeci komunikat Jury Nagrody im. Ryszarda Kapuścińskiego za Reportaż Literacki (în poloneză) 
  13. ^ Nagroda im. Kapuścińskiego dla Aleksijewicz i Czecha (în poloneză) 
  14. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  15. ^ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/2015/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ^ http://masterdataapi.nobelprize.org/2.0/laureate/924, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  17. ^ Czasy Secondhand (în poloneză) 
  18. ^ https://www.differenceday.com/award/winners/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  19. ^ https://www.dw.com/ru/nobelevskaja-laureatka-aleksievich-poluchila-odnu-iz-vysshih-nagrad-germanii/a-57894509  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  20. ^ https://www.bundespraesident.de/SharedDocs/Reden/DE/Frank-Walter-Steinmeier/Reden/2021/06/210615-OV-Alexijewitsch.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  21. ^ https://www.unige.ch/communication/communiques/2017/cdp041017  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  22. ^ https://www.ucm.es/svetlana-alexievich  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  23. ^ https://www.daad.de/en/alumni/gallery/portrait/swetlana-alexijewitsch/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  24. ^ Russkaia literatura XX veka. Tom 1, 2005[*][[Russkaia literatura XX veka. Tom 1, 2005 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  25. ^ Swetlana Alexijewitsch, Munzinger Personen, accesat în  
  26. ^ Svetlana Alexievich, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  27. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  28. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  29. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  30. ^ Svenska Akademien: Comunicat de presă (accesat la 8 octombrie 2015)
  31. ^ „Svetlana Aleksievici”. Humanitas. Accesat în . 
  32. ^ „Svetlana Aleksievici”. Humanitas. Accesat în . 
  33. ^ „Svetlana Alexievich: 'After communism we thought everything would be fine. But people don't understand freedom' (în engleză). the Guardian. . Accesat în . 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Svetlana Alexievici

Interviuri

modificare

Fragmente

modificare

Articole despre Svetlana Alexievich

modificare

Articole academice despre lucrările Svetlanei Alexievici

modificare