Tănătari, Căușeni

sat din raionul Căușeni, Republica Moldova
(Redirecționat de la Tănătari)
Tănătari
—  Sat  —
Tănătari se află în Moldova
Tănătari
Tănătari
Tănătari (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 46°44′12″N 29°19′15″E / 46.7366666667°N 29.3208333333°E46°44′12″N 29°19′15″E / 46.7366666667°N 29.3208333333°E

Țară Republica Moldova
RaionCăușeni

Guvernare
 - PrimarLidia Jubea (PLDM[1], 2019)

Altitudine66 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total2.484 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4324
Prefix telefonic243

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Tănătari este un sat din raionul Căușeni, Republica Moldova.

IstorieModificare

Din înscrierile istorice se menționează că în anul 1827 satul Tănătari cuprindea 66 case de locuit cu o populație de 375 locuitori, din care majoritatea români ce alcătuiau 77 familii. Satul dispunea de 5 mori de vînt, o biserică din lemn cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, care se sărbătorește și pînă astăzi la 28 august în fiecare an. La 1886 se construiește biserica ortodoxă din piatră cu proiect arhitietonic, biserică care a activat pînă în anul 1960 cu întrerupere pînă în anul 1988 din cauza regimului totalitar comunist. Astăzi Biserica este renovată și încadrează un centru spiritual de excepție. Acestor țărani le aparțineau 2 heliști, 20 cai, 644 vite mari și 500 oi.

sat, înjud. Bender, volostea Căușeni, așezat în valea cu același nume pe pîrîul Tocuz. Are 207 case, cu o populațiune de 2752 suflete; o fabrică de cărămidă. Dealul de la E. are o înălțime de 93,5 st. d-asupra n. m. S-a întemeiat la 1778, de 42 familii de ruteni și 64 familii de țărani români. La 1827 s-a zidit o biserică de piatră cu hramul Sf. Niculae, iar la 1822 guvernul rus a recunoscut țăranilor proprietatea de 3210 desetine pământ. P-atunci sătenii aveau: 142 cai, 1392 vite mari și 1500 oi. Astăzi satul are 74 cai, 674 vite mari și 800 oi.

Dicționarul Geografic al Basarabiei de Zamfir ArboreModificare

Tanatari, sat, în jud. Bender, așezat în valea cu același nume. Face parte din volosti Varnița. S-a întemeiat abia la 1820, de niște moldoveni, care s-au așezat aici, pe locul părăsit de tătari. La 1827, satul avea 21 familii de moldoveni și 4 familii de ruteni, cu 40 de case. Țăranii aveau pe atunci 26 cai, 292 vite mari cornute, 335 oi și 280 stupi. La 1812, guvernul a recunoscut țăranilor o proprietate de 1608 desetine pământ, fără pădure, iar 108 des. au fost declarate proprietatea statului. Astăzi (începutul secolului al XX-lea) satul are o populație de 1145 suflete; 1053 vite mari.[3]

DemografieModificare

În anul 1850 în localitate erau 851 locuitori și 114 ogrăzi, 1890 -1727 locuitori, 1904 - 2039 locuitori, inclusiv 2009 moldoveni, 2 nemți, 28 evrei. În anul 1922 satul număra 517 gospodării de moldoveni.

Structura etnicăModificare

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[4]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
2598
248
90,59%
8,65%
Ruși 10 0,35%
Ucraineni 6 0,21%
Găgăuzi 2 0,07%
Bulgari 1 0,03%
Țigani 1 0,03%
Alții 2 0,07%
Total 2868

NoteModificare

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ Dicționarul Geografic al Basarabiei
  4. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md