Teatrul de stat din Linz
| Teatrul de stat din Linz | |
 | |
| Înființat |  |
|---|---|
| Locația | Linz Austria |
| Site | site web oficial pagină Facebook Instagram account canal YouTube |
Modifică text  | |
Teatrul de stat din Linz (în germană Linzer Landestheater) este cel mai mare teatru din Austria Superioară. El are mai multe săli de spectacole: Schauspielhaus (fosta Casa Mare) și Kammerspiele pe Promenade, Musiktheater în Grădina Populară și u\hof: în OÖ Kulturquartier.
Istoric
modificareTrupele de teatru itinerant țineau reprezentații în secolul al XVIII-lea în clădirea școlii de echitație și în sala de bal de pe bulevardul Promenade din Linz. Fondatorul real al teatrului a fost Johann Franz Achaz von Stiebar. Clădirea depozitului de pe Promenade 39 a fost folosită ca sală temporară de teatru din 1752 până în 1786. În 1788 Redoutensaal a fost transformată în sală de teatru.
În anii 1788 la 1803 a fost construit Landständische Theater Linzer pe locul Redoutensaal de la poalele dealului Schlossberg și fațada întregii clădiri a fost renovată în stilul Empire. Împăratul Francisc a aprobat planul pentru un nou teatru, iar în 1803 nou-construitul Landständische Theater a fost deschis publicului.
Teatrul a fost operat până în 1848 de către Landstand-ul din Linz. Deja în anul 1824 teatrul traversa o perioadă înfloritoare, deși fiecare piesă trebuia aprobată de cenzură înainte de a fi reprezentată pe scenă. Odată cu Revoluția de la 1848 a fost desființată cenzura și împăratul Ferdinand a promis libertatea completă a artei. În anii următori programul a conținut nu numai opere și piese de teatru, ci și spectacole artistice moderne, care au făcut ca spectacolele de muzică clasică să nu mai aibă un rol principal.[1]
În anii 1920 Opera a devenit tot mai populară și a avut parte de audiențe în creștere. Primul spectacol de operă a fost reprezentat aici în 1923 și era o piesă muzicală a lui Bertolt Brecht. În anii 1930 și 1940 criza economică a lovit puternic în clasa de mijloc, iar audiența teatrului a scăzut; în plus, persoanele mai tinere preferau să frecventeze cinematografele. Administrația orașului Linz și a landului Austria Superioară a început din nou, în anii 1950, să sponsorizeze activitățile teatrale.
Între anii 1956 și 1958 a fost construită, după planurile arhitectului Clemens Holzmeister, sala Kammerspiele cu 421 de locuri și în 1957 a fost reconstruită Casa Mare cu 756 de locuri. În 1973 a fost amenajată sala Theaterkeller u\hof, astăzi u\hof: Theater für junges Publikum, cu peste 100 de locuri, iar în 1998 sala Eisenstand cu un maxim de 170 de locuri.
Spectacole în premieră (selecție)
modificare- 1942 - Heimkehr nach Mittenwald, operetă de Ludwig Schmidseder
- 1944 - Linzer Torte, operetă de Ludwig Schmidseder
- 1951 - G’schichten aus dem Salzkammergut, operetă de August Pepöck
- 1952 - Mädel aus der Wachau, operetă de Ludwig Schmidseder
- 1964 - Roulette der Herzen, operetă de Igo Hofstetter
- 1968 - Alles spricht von Charpillon, operetă de Igo Hofstetter
- 1989 - Die goldenen Zwanziger, muzical de Fridolin Dallinger[2]
- 2009 - Kepler, operă de Philip Glass
- 2013 - Spuren der Verirrten, operă de Philip Glass
- 2016 - Terra Nova oder das weiße Leben, operă de Moritz Eggert
Directori
modificare- Joseph Kotzian (1875-1881)
- Julius Laska (1884-1891)
- Alfred Cavar (1897-1903)
- Hans Claar (1906-1918)
- Ignaz Brantner (1932-1945 și 1948-1953)
- Oskar Walleck (1953-1956)
- Fred Schroer (1956-1964)
- Kurt Wöss, Alfred Stögmüller și Adolf Holschan (1964-1969)
- Alfred Stögmüller (1969-1986)
- Roman Zeilinger (1986-1998)
- Michael Klügl (1998-2006)
- Rainer Mennicken (2006-2016)
- Hermann Schneider (începând din 2016)[3]
Note
modificare- ^ Michael Klügl: 200 Jahre Linzer Landestheater.
- ^ Nils Grosch/Elmar Juchem: Die Rezeption des Broadwaymusicals in Deutschland, Waxmann, Münster 2012
- ^ Hermann Schneider wird neuer Landestheater-Intendant OÖN vom 9. Oktober 2014
Bibliografie
modificare- Heinrich Wimmer: Das Linzer Landestheater 1945–1951. In: Oberösterreichische Heimatblätter. Band 6.1952. Land Oberösterreich, Linz 1952, ISSN 0029-7550, pp. 189–207.
- Heinrich Wimmer: Das Linzer Landestheater 1803–1958. In: Oberösterreichische Heimatblätter. Band 13.1959. Land Oberösterreich, Linz 1958, ISSN 0029-7550, pp. 1–205.
- Michael Klügl (Hrsg.): Promenade 39. Das Landestheater Linz, 1803 bis 2003. Residenz-Verlag, Salzburg/Wien 2003, ISBN 3-7017-1365-0.
- Regina Thumser: Das Linzer Landestheater – Hitlers „Brücke in eine schönere Welt“? In: Ingrid Bauer (Hrsg.): Kunst – Kommunikation – Macht. Sechster Österreichischer Zeitgeschichtetag, 2003. Studien-Verlag, Innsbruck (u.a.) 2004, ISBN 3-7065-4038-X, S. 48–53.
- Mariana Fellermayr: Das Linzer Landestheater als NS-Theater. Diplomarbeit, Universität Wien, 2015
- Wege entstehen dadurch, dass man sie geht. Landestheater Linz 2006 bis 2016. Theater der Zeit, Berlin 2015, ISBN 978-3-95749-044-5.
- Manfred Brauneck, Gérard Schneilin (Hg.): Theaterlexikon. Band 1: Begriffe und Epochen, Bühnen und Ensembles. Rowohlt Taschenbuch Verlag, Reinbek bei Hamburg 1986, 5. vollständig überarbeitete Neuausgabe 2007, ISBN 978-3-499-55673-9 (Rororo. Rowohlts Enzyklopädie 55673)
- Josef Simbrunner: Geschichte des Theaters in Linz. 1501–2017. Vom „Ludus Dianae“ zum Musiktheater im Park und zum Schauspielhaus. Linz 2017.
Legături externe
modificare- Website Landestheater Linz
- „Intendanzrat Julius Laska †”, Abendblatt (194), p. 10, , accesat în