Teodor Vârgolici

critic literar român
Teodor Vârgolici
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Valea Cânepii, Unirea, Brăila, România Modificați la Wikidata
Decedataugust 2019 (89 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba română  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din București

Teodor Vîrgolici (n. 12 februarie 1930, Valea Cânepii, județul Brăila – d. 20 august 2019, București) a fost un critic literar român.

BiografieModificare

A urmat școala primară în comuna natală (1937-1941), Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1941-1949) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1949-1953). A activat ca preparator (1952-1953) și cercetător (1953-1966, 1968-1969) la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, secretar al comitetului de redacție la revista Studii și cercetări de istorie literară și folclor (1954-1965), director adjunct al Muzeului Literaturii Române (1966-1968), redactor-șef al Editurii Minerva (1969-1992). A obținut titlul științific de doctor în filologie cu teza Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, pe care a susținut-o în 1971 sub îndrumarea prof. Ovidiu Papadima.

Printre personalitățile care au exercitat o influență asupra destinului său de critic literar s-au aflat George Călinescu, Perpessicius și Ovidiu Papadima. Teodor Vârgolici a scris peste 30 de cărți de critică și istorie literară. A alcătuit ediții ale operelor lui Gala Galaction și Dimitrie Bolintineanu.[1]

Opera literarăModificare

  • Începuturile romanului românesc, București, 1956; ediția București, 1963;
  • Alecu Russo, București, 1964;
  • Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu, București, 1965;
  • Dimitrie Anghel, București, 1966;
  • Gala Galaction, București, 1967;
  • Mateiu I. Caragiale, București, 1970;
  • Retrospective literare, București, 1970;
  • Comentarii literare, București, 1971;
  • Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, București, 1971;
  • Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972;
  • Aspecte istorico-literare, București, 1973;
  • Perpessicius, București, 1974;
  • Prietenia literară, București, 1975;
  • Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976;
  • Interferențe literare româno-franceze, București, 1977;
  • Scriitori și opere, București, 1978;
  • Epopeea națională în literatura română, București, 1980;
  • Clasici și contemporani, București, 1982;
  • Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985;
  • Scriitorii clasici și armata română, București, 1986;
  • Idei și idealuri literare, București, 1987;
  • Scriitorii români și unitatea națională, București, 1988;
  • Eminescu și marii săi prieteni, București, 1989;
  • Mari scriitori români în programa școlară, București, 1998;
  • Portrete și analize literare, București, 2001;
  • Istoria Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002;
  • Caleidoscop literar, I, București, 2003;
  • Caleidoscop literar, II, București, 2003;
  • I. Oprișan sau pasiunea cărții: Jurnal de lectura, București, 2005;
  • Prietenie si destin: Tudor Arghezi - Gala Galaction, București, 2005.

Publicații diverseModificare

  • Prefața ediției pe care a și îngrijit-o de proză scurtă a lui Ioan A. Bassarabescu, Un om în toată firea, nuvele și schițe, Editura Albatros, 1988, p. V-XXIII
  • „Opera lui I. A. Bassarabescu”, în Studii și cercetări de istorie literară și folclor, V, 1956, nr. 1-2, ian-iunie.

NoteModificare

  1. ^ Iordan Datcu, Teodor Vârgolici la 80 de ani, în România Literară, nr. 5, 19-25 februarie 2010.