Teodor Vârgolici

critic literar român
Teodor Vârgolici
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Valea Cânepii, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
istoric literar[*]
redactor-șef Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din București

Teodor Vîrgolici (n. , Valea Cânepii, Unirea, Brăila, România – d. , București, România) a fost un critic literar român.

Biografie

modificare

A urmat școala primară în comuna natală (1937-1941), Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1941-1949) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1949-1953). A activat ca preparator (1952-1953) și cercetător (1953-1966, 1968-1969) la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, secretar al comitetului de redacție la revista Studii și cercetări de istorie literară și folclor (1954-1965), director adjunct al Muzeului Literaturii Române (1966-1968), redactor-șef al Editurii Minerva (1969-1992). A obținut titlul științific de doctor în filologie cu teza Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, pe care a susținut-o în 1971 sub îndrumarea prof. Ovidiu Papadima.

Printre personalitățile care au exercitat o influență asupra destinului său de critic literar s-au aflat George Călinescu, Perpessicius și Ovidiu Papadima. Teodor Vârgolici a scris peste 30 de cărți de critică și istorie literară. A alcătuit ediții ale operelor lui Gala Galaction și Dimitrie Bolintineanu.[3]

Opera literară

modificare
  • Începuturile romanului românesc, București, 1956; ediția București, 1963;
  • Alecu Russo, București, 1964;
  • Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu, București, 1965;
  • Dimitrie Anghel, București, 1966;
  • Gala Galaction, București, 1967;
  • Mateiu I. Caragiale, București, 1970;
  • Retrospective literare, București, 1970;
  • Comentarii literare, București, 1971;
  • Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, București, 1971;
  • Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972;
  • Aspecte istorico-literare, București, 1973;
  • Perpessicius, București, 1974;
  • Prietenia literară, București, 1975;
  • Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976;
  • Interferențe literare româno-franceze, București, 1977;
  • Scriitori și opere, București, 1978;
  • Epopeea națională în literatura română, București, 1980;
  • Clasici și contemporani, București, 1982;
  • Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985;
  • Scriitorii clasici și armata română, București, 1986;
  • Idei și idealuri literare, București, 1987;
  • Scriitorii români și unitatea națională, București, 1988;
  • Eminescu și marii săi prieteni, București, 1989;
  • Mari scriitori români în programa școlară, București, 1998;
  • Portrete și analize literare, București, 2001;
  • Istoria Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002;
  • Caleidoscop literar, I, București, 2003;
  • Caleidoscop literar, II, București, 2003;
  • I. Oprișan sau pasiunea cărții: Jurnal de lectura, București, 2005;
  • Prietenie si destin: Tudor Arghezi - Gala Galaction, București, 2005.

Publicații diverse

modificare
  • Prefața ediției pe care a și îngrijit-o de proză scurtă a lui Ioan A. Bassarabescu, Un om în toată firea, nuvele și schițe, Editura Albatros, 1988, p. V-XXIII
  • „Opera lui I. A. Bassarabescu”, în Studii și cercetări de istorie literară și folclor, V, 1956, nr. 1-2, ian-iunie.
  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ https://www.agerpres.ro/documentare/2020/02/12/o-personalitate-pe-zi-criticul-literar-teodor-vargolici--447654  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Iordan Datcu, Teodor Vârgolici la 80 de ani[nefuncțională], în România Literară, nr. 5, 19-25 februarie 2010.