Teodosie Hilandarul
| Teodosie Hilandarul | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1246  Regatul medieval al Serbiei |
| Decedat | 1328 (82 de ani)[1][2] Mănăstirea Hilandaru, Republica Monastică de la Muntele Athos, Grecia |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | scriitor |
| Limbi vorbite | limba sârbă[3] |
Modifică date / text  | |
Teodosie Hilandarul (în sârbă Теодосије Хиландарац, cu alfabetul latin: Teodosije Hilandarac; n. 1246, Regatul medieval al Serbiei – d. 1328, Mănăstirea Hilandaru, Republica Monastică de la Muntele Athos, Grecia) a fost un călugăr sârb de la Mănăstirea Hilandar, unul dintre cei mai importanți scriitori sârbi din Evul Mediu. A fost inclus de Academia Sârbă de Științe și Arte în lista celor o sută de sârbi remarcabili.
Biografie
modificareA fost liderul spiritual al regelui Ștefan Dečanski. S-a ocupat de păstrarea memoriei Sfântului Simeon Izvorâtorul de Mir (Ștefan Nemanja) și a Sfântului Sava, care au pus bazele identității naționale și culturale sârbe.[4] La cererea lui Domentian, în jurul anului 1291, a revizuit viața sfântului Sava. A scris mai multe canoane, liturghii și alte lucrări dedicate sfinților Simeon și Sava, precum și lucrări dedicate sfântului Petru Korisha.[4]
„Viața sfântului Petru Korisha” este cea mai reușită operă artistică a literaturii sârbe antice. Narațiunea sa este uneori dramatică, dar întotdeauna concentrată pe starea interioară a eroului. Datorită acestor tendințe, această operă a fost numită roman, iar Teodosie - primul romancier sârb.
„Viața sfântului Sava” este una dintre primele lucrări complexe din literatura sârbă veche. Teodosie a fost în multe privințe un inovator, dar a încercat și să revigoreze povestea cu o nouă structură a propozițiilor și o prelucrare compozițională a textului. Astfel, personajele istoriei sârbe apar din monolitul literar în care au fost lăsate de scriitorii secolelor trecute și sunt iluminate din diferite unghiuri.
Note
modificareBibliografie
modificare- 100 cei mai faimoși sârbi. — Belgrad, 1993. — pp. 31—34.
- Kazhdan, Alexander P., ed. (). The Oxford dictionary of Byzantium. New York [u.a.]: Oxford Univ. Press. ISBN 978-0-19-504652-6.
- Scoles, Regina Curtis (). Teodosije Hilandarac: An Investigation Into Early Serbian Literature. Ohio State University.
- Špadijer, I. (2010). „Antički koreni Teodosijeve poetike”. Zbornik Matice srpske za književnost i jezik. 58 (2): 249–260. Arhivat din original la 20. 3. 2012. Verificați datele pentru:
|archive-date=(ajutor) - Eganović, Fata. „Mitski podtekst ..” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 24. 11. 2014. Accesat în 07. 10. 2019. Verificați datele pentru:
|access-date=, |archive-date=(ajutor) - Birnbaum, Henrik (1. 1. 1974). On Medieval and Renaissance Slavic Writing: Selected Essays. De Gruyter. pp. 307–. ISBN 978-3-11-088591-0. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - Foot, Sarah (25. 10. 2012). The Oxford History of Historical Writing: Volume 2: 400-1400. Oxford: Oxford University Press. pp. 330–. ISBN 978-0-19-923642-8. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - Podskalsky, Gerhard (). Theologische Literatur des Mittelalters in Bulgarien und Serbien 865-1459. C.H.Beck. pp. 376–. ISBN 978-3-406-45024-2.
- Kostić, Dragomir J. (). „Čovek sjedinjen s Bogom - Teodosijevo Žitije Svetoga Petra Koriškog, tumačenje”. Zbornik radova Filozofskog fakulteta u Prištini. 46 (1): 87–108. doi:10.5937/zrffp46-10801.