Teslić (în sârbă Теслић) este un oraș și o comună situate în Republika Srpska, o entitate din statul modern Bosnia și Herțegovina. Se află în partea centrală a Republicii Srpska, pe malul râului Usora. În 2013, orașul avea o populație de 7.518 locuitori, în timp ce comuna avea 38.536 de locuitori.

Teslić
—  comună din Bosnia și Herțegovina  —

Stemă
Stemă
Map
Teslić (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 44°36′24″N 17°51′36″E ({{PAGENAME}}) / 44.606666666667°N 17.86°E

Țară Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*] Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*] Comuna Teslić[*]

Suprafață
 - Total837,97 km²

Fus orarUTC+1

Localități înfrățite
 - Pόli Chrysochoùs[*][[Pόli Chrysochoùs (municipality of Paphos District, Republic of Cyprus)|​]]Cipru

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Teslić
Poziția localității Teslić
Poziția localității Teslić

La aproximativ 5 km (3,1 mi) spre sud-est de centrul orașului se află un loc în care se află pietrele mormântelor medievale ale Ducelui Momčilo. De asemenea, pădurea Solila este situată pe muntele Borja, aici un grup de partizani au fost uciși în timpul Războiului de Eliberare Națională a Popoarelor Iugoslaviei.

Orașul a fost locuit din secolul al XIX-lea odată cu prima industrializare a Bosniei și Herțegovinei. Principalele industrii sunt produsele din lemn și industria chimică. Cu mult înainte ca Tesliċ să înceapă să se dezvolte, există dovezi arheologice că Čečava, un sat din apropiere, a existat încă din secolul al X-lea.

Din 1929 până în 1941, Teslić a făcut parte din Banovina Vrbas din Regatul Iugoslaviei.

Teslić a fost până la sfârșitul anilor 1950 unul dintre cele mai mari centre industriale din Bosnia și Herțegovina. Astăzi industria din Tesliċ se bazează mai ales pe producția de lemn, lapte, îmbrăcăminte, telecomunicații, industria electronică, industria metalică și construcția de clădiri.

Tesliċ este cunoscut și ca destinație turistică, în principal din cauza centrului Banja Vrućica, un spa de sănătate pentru vindecarea bolilor cardio-vasculare. Cu un complex de cinci hoteluri și o capacitate de peste 1000 de paturi, Banja Vrućica are cea mai mare capacitate turistică din Bosnia și Herțegovina. Muntele din apropiere, Borja, este o destinație turistică atractivă, cu două hoteluri și baze sportive.

Date demografice

modificare

Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna Teslić avea o populație de 38.536 de locuitori.

Populație

modificare
Populația localităților – comuna Teslić
Localitate 1938. 1953. 1961. 1971. 1981. 1991. 2013.
Total 35,933 39,764 52,713 60,434 59,854 38,536
1 Banja Vrućica 2,637 2,181
2 Bardaci 653 288
3 Barići 1,151 1,350
4 Bijelo Bučje 1,642 483
5 Blatnica 2,890 1,231
6 Buletić 2,419 1,588
7 Čečava 2,616 1,581
8 Donji Očauš 328 257
9 Donji Ranković 963 910
10 Donji Ružević 2,060 1,310
11 Đulići 1,512 2,086
12 Gomjenica 970 582
13 Gornja Radnja 1,033 530
14 Gornja Vrućica 1,590 387
15 Gornje Liplje 698 475
16 Gornji Očauš 959 526
17 Gornji Ranković 1,249 754
18 Gornji Ružević 661 469
19 Gornji Teslić 1,489 1,885
20 Jasenova 662 216
21 Kamenica 1,667 1,300
22 Mladikovine 2,406 1,435
23 Osivica 1,214 607
24 Pribinić 1,996 1,298
25 Radešići 489 231
26 Rajševa 763 356
27 Rastuša 1,266 592
28 Rudo Polje 543 740
29 Šnjegotina Gornja 909 538
30 Stenjak 1,740 1,071
31 Teslić 3,803 4,874 6,660 8,655 7,518
32 Ugodnovići 927 448
33 Ukrinica 1,159 649
34 Vitkovci 1,307 786
35 Vlajići 839 329
36 Žarkovina 486 313

Compoziție etnică

modificare

Populația din Teslić, după etnie, conform recensămintelor din 1971,[1] 1981,[2] 1991[3] și 2013[4] a fost următoarea:

Compoziție etnică - orașul Teslić
Naționalitate 2013. 1991. 1981. 1971.
Total 7.518 (100,0%) 8.655 (100,0%) 6.660 (100,0%) 4.874 (100,0%)
sârbi 3.571 (41,26%) 2.465 (37,01%) 1.951 (40,03%)
iugoslavi 1.987 (22,96%) 1.557 (23,38%) 69 (1.416%)
bosniaci 1.889 (21,83%) 1 568 (23,54%) 1.595 (32,72%)
croați 766 (8.850%) 954 (14,32%) 1.103 (22,63%)
Alții 442 (5.107%) 57 (0,856%) 102 (2.093%)
muntenegreni 51 (0,766%) 34 (0,698%)
sloveni 7 (0,105%) 10 (0,205%)
macedoneni 1 (0,015%) 1 (0,021%)
albanezi 9 (0,185%)
Compoziție etnică - comunaTeslić
Naționalitate 2013. 1991. 1981. 1971.
Total 38.536 (100,0%) 59.854 (100,0%) 60.434 (100,0%) 52.713 (100,0%)
sârbi 29.041 (75,36%) 32.962 (55,07%) 35.024 (57,95%) 32.756 (62,14%)
bosniaci 7184 (18,64%) 12.802 (21,39%) 11.148 (18,45%) 10.000 (18,97%)
croați 1.442 (3.742%) 9.525 (15,91%) 10.744 (17,78%) 9.467 (17,96%)
Alții 869 (2.255%) 1.100 (1.838%) 204 (0,338%) 285 (0,541%)
iugoslavi 3.465 (5.789%) 3 155 (5.221%) 108 (0,205%)
muntenegreni 93 (0,154%) 67 (0,127%)
rromi 43 (0,071%)
sloveni 8 (0,013%) 18 (0,034%)
albanezi 8 (0,013%) 9 (0,017%)
macedoneni 7 (0,012%) 3 (0,006%)
 
Panoramă

Economie

modificare

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (în 2018):[5]

Activitate Total
Agricultură, silvicultură și pescuit 290
Minerit și cariere 1
Fabricație 2910
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 55
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 125
Construcții 445
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 1139
Transport și depozitare 252
Cazare și servicii alimentare 527
Informație și comunicare 20
Activități financiare și de asigurare 52
Activități imobiliare 3
Activități profesionale, științifice și tehnice 85
Activități de servicii administrative și de asistență 8
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 330
Educație 681
Sănătate umană și activități de muncă socială 330
Arte, divertisment și recreere 29
Alte activități de servicii 117
Total 7399

Oameni notabili

modificare
  • Borki Predojević, jucător de șah profesionist
  • Dragan Blatnjak, fotbalist
  • Drago Đurić, fost om de afaceri
  • Vladimir Petrović, fotbalist
  • Željka Cvijanović, președintele Republicii Srpska
  • Drăgan Bogdanic, Ministrul Sănătății și Asistenței Sociale al Republicii Srpska

Vezi și

modificare
  • Jezera, fost sat din Teslić
  • Kusići, fost cătun din Jezera
  • Vrela, un sat din Teslić
  • Žarkovina, un sat din Teslić
  • Râul Usora
  • Dealul Krstova Gora (fost Gračun)

Referințe

modificare
  1. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  2. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  3. ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
  4. ^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
  5. ^ „Cities and Municipalities of Republika Srpska” (PDF). rzs.rs.ba. Republika Srspka Institute of Statistics. . Accesat în . 

Legături externe

modificare