Troodontidae este o familie de pasăre asemănătoare dinozaurilor teropod care au trăit în Jurasicul târziu până în Cretacic târziu. Această familie numită în anul 1924 de către paleontologul american Charles Whitney Gilmore a rămas puțin cunoscută până la sfârșitul scolului XX. Descoperiri fosile mai recente de exemplare complete și articulate (inclusiv exemplare care păstrează pene, ouă, embrioni, și juvenili compleți), au contribuit la creșterea înțelegerii despre acest grup. Studiile anatomice, în special studiile celor mai primitive troodontide, cum ar fi Sinovenator, demonstrează frapante asemănări anatomice cu Archaeopteryxși dromaeosauride primitive și demonstrează că sunt rude care cuprind o cladă numită Paraves.

Troodontidae
Fosilă:
Jurasic târziuCretacic târziu, un posibil taxon descendent Avialae care a supraviețuit până în prezent 150–66 mln. ani în urmă
Schelet asamblat de troodontid, Muzeul Perot, SUA
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Sauropsida
Supraordin: Dinosauria
Ordin: Saurischia
Subordin: Theropoda
Familie: Troodontidae
Gilmore, 1924
Specia tip
Troodon formosus
Leidy, 1856
Subgrupuri
Sinonime

Saurornithoididae Barsbold, 1974

Caracteristici fizici

modificare

Troodontide sunt un grup de mici maniraptorani subțiri, asemănătoari păsărilor. Toate troodontidele au caracteristici unice ale craniului, cum ar fi un număr mare de dinți strâns distanțați pe maxilarul inferior. Aveau picioare neobișnuit de lungi în comparație cu alte teropode, cu o gheară mare, curbată, pe degetele de la picioare, retractabile, asemănătoare cu „gheara seceră” a dromaeosauridelor. Coeficientul lor de encefalizare este printre cele mai ridicate în rândul dinozaurilor non-aviari, care pot indica abilități avansate de comportament și simțurile ascuțite.[1]

Ochii lor erau de asemenea mari, cu o bună vedere binoculară. Urechile troodontidelor au fost neobișnuite printre teropode, având cavități ale urechii medii lărgite, ceea ce indică capacitatea auditivă acută. Amplasarea acestei cavități în apropierea timpanului poate să fi ajutat la detectarea sunetelor cu frecvență joasă.[2] Unele troodontide aveau urechile asimetrice, cu o ureche așezată mai sus pe craniu decât ​​cealaltă, caracteristică împărtășită doar cu unele bufnițe. Specializarea urechilor poate indica faptul că troodontidele vânau într-un mod similar cu bufnițele, folosind auzul pentru a localiza prada mică.[3]

Deși majoritatea paleontologilor sunt de părere că erau carnivore prădătoare, numeroșii dinți mici, zimțați grosier, dimensiunile mari ale denticulelor și fălcile în formă de U ale unor specii (în special Troodon) sugerează că unele specii pot fi omnivore sau erbivore. Unii sugerează că dimensiunea mare a stomacului este o reminiscență a dinților șopârlelor de iguană existente.[4][5] În schimb, câteva specii, cum ar fi Byronosaurus, aveau un număr mare de dinți asemănători acelor, care par mai potriviți pentru ridicarea pradelor mici, precum păsări, șopârle și mamifere mici. Alte caracteristici morfologice ale dinților, cum ar fi forma detaliată a denticulelor și prezența canelurilor de sânge, par să indice că erau carnivore.[6]

Clasificare

modificare

Cladograma de mai jos urmeaza rezultatele unui studiu efectuat de Lefèvre și colab. (2017):[7]

Eumaniraptora


Shen și colab. (2017a) a explorat filogenia troodontidă folosind o versiune modificată a analizei lui Tsuihiji și colab. (2014).[8] La rândul său, s-a bazat pe datele publicate de Gao și colab. (2012), o versiune ușor modificată a analizei lui Xu și colab. (2011),[9] concentrându-se pe troodontide avansate. O versiune simplificată este prezentată mai jos.[10]


Mai jos o versiune simplificată a analizei realizate de Brusatte și colab. (2017b) este prezentată mai jos:[11]

  1. ^ Junchang Lü; Li Xu; Yongqing Liu; Xingliao Zhang; Songhai Jia; Qiang Ji (). „A new troodontid (Theropoda: Troodontidae) from the Late Cretaceous of central China, and the radiation of Asian troodontids” (PDF). Acta Palaeontologica Polonica. 55 (3): 381–388. doi:10.4202/app.2009.0047. 
  2. ^ Currie, P. J. (). „Cranial anatomy of Stenonychosaurus inequalis (Saurischia, Theropoda) and its bearing on the origin of birds”. Canadian Journal of Earth Sciences. 22 (11): 1643–1658. doi:10.1139/e85-173. 
  3. ^ Castanhinha, R.; Mateus, O. (). „On the left-right asymmetry in dinosaurs”. Journal of Vertebrate Paleontology. 26 (Supp. 3): 48A. doi:10.1080/02724634.2006.10010069. 
  4. ^ Mackovicky, Peter J.; Norell, Mark A. (). „Troodontidae”. În Weishampel, David B.; Dodson, Peter; Osmólska, Halszka. The Dinosauria (ed. 2nd). Berkeley: University of California Press. pp. 184–195. ISBN 978-0-520-24209-8. 
  5. ^ Holtz, T.R. Jr.; Brinkman, D.L.; Chandler, C.L. (). „Denticle morphometrics and a possibly omnivorous feeding habit for the theropod dinosaur Troodon (PDF). Gaia. 15: 159–166. 
  6. ^ Currie, PJ; Dong, Z (). „New information on Cretaceous troodontids (Dinosauria, Theropoda) from the People's Republic of China”. Canadian Journal of Earth Sciences. 38 (12): 1753–1766. doi:10.1139/e01-065. 
  7. ^ Ulysse Lefèvre, Andrea Cau, Aude Cincotta, Dongyu Hu, Anusuya Chinsamy, François Escuillié & Pascal Godefroit (2017). A new Jurassic theropod from China documents a transitional step in the macrostructure of feathers. The Science of Nature, 104: 74 (advance online publication). doi:10.1007/s00114-017-1496-y
  8. ^ Tsuihiji, T.; Barsbold, R.; Watabe, M.; Tsogtbaatar, K.; Chinzorig, T.; Fujiyama, Y.; Suzuki, S. (). „An exquisitely preserved troodontid theropod with new information on the palatal structure from the Upper Cretaceous of Mongolia”. Naturwissenschaften. 101 (2): 131–142. doi:10.1007/s00114-014-1143-9. PMID 24441791. 
  9. ^ Gao, C.; Morschhauser, E. M.; Varricchio, D. J.; Liu, J.; Zhao, B. (). Farke, Andrew A, ed. „A Second Soundly Sleeping Dragon: New Anatomical Details of the Chinese Troodontid Mei long with Implications for Phylogeny and Taphonomy”. PLoS ONE. 7 (9): e45203. doi:10.1371/journal.pone.0045203. PMC 3459897 . PMID 23028847. 
  10. ^ Cai-zhi Shen; Bo Zhao; Chun-ling Gao; Jun-chang Lü; Martin Kundrát (). „A New Troodontid Dinosaur (Liaoningvenator curriei gen. et sp. nov.) from the Early Cretaceous Yixian Formation in Western Liaoning Province”. Acta Geoscientica Sinica. 38 (3): 359–371. doi:10.3975/cagsb.2017.03.06. 
  11. ^ Caizhi Shen; Junchang Lü; Sizhao Liu; Martin Kundrát; Stephen L. Brusatte; Hailong Gao (). „A new troodontid dinosaur from the Lower Cretaceous Yixian Formation of Liaoning Province, China”. Acta Geologica Sinica (English Edition). 91 (3): 763–780. doi:10.1111/1755-6724.13307. 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Troodontidae