Tunelul Mateuți

monument istoric de importanță locală din Republica Moldova
Tunelul Mateuți
Privire de ansamblu
LinieCalea ferată Bălți–Rîbnița–Slobidka
LocalizareMateuți, raionul Rezina, Republica Moldova
Coordonate47°48′12″N 28°55′42″E ({{PAGENAME}}) / 47.80333°N 28.92833°E
Statutfuncțional,
SistemCalea Ferată din Moldova
TraverseazăDefileul Mare al Ciornei
Statistici
Început lucrări1891
Deschis1893
Închisdistrus în 1941
Redeschis1945
ProprietarCalea Ferată din Moldova
OperatorCalea Ferată din Moldova
TraficTunel feroviar⁠(de)[traduceți]
CaracterMonument istoric (poziția 1904 – Tunel la calea ferată pe Lista monumentelor ocrotite de stat din raionul Rezina)
Indicatori tehnici
Proiectant generalNicolae Apostolopulo
ConstructorDirecția Căilor Ferate de Sud-Vest ale Statului⁠(uk)[traduceți] din Imperiul Rus
Construcție1924-1931
Lungime165 metri
Nr. de tuburi1
Număr de căicale ferată simplă
Ecartamentlarg
Electrificatnu

Tunelul Mateuți este un Tunel feroviar⁠(de)[traduceți][1] în uz[2] localizat în localitatea Mateuți din raionul Rezina, Republica Moldova,[1] edificat pentru a deservi tronsonul de cale ferată dintre Mateuți și Bălți.[3] În prezent este singurul tunel feroviar [aflat în uz] din republică.[4]

A fost construit în perioada 1891-1893[5] (calea ferată respectivă fiind edificată în perioada 1892-1894) și a fost primul tunel de acest tip, din Basarabia.[3] Proiectul a aparținut inginerului Nicolae Apostolopulo, responsabil pentru construcția segmentului de cale ferată BălțiRâbnița.[5]

La intrarea trupelor române în Basarabia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, tunelul a fost găsit distrus.[6] Refăcut în 1945,[5] în prezent alături de semnificația sa socio-economică, are și una turistică,[1] fiind inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat aflate în raionul Rezina.[7]

    Vezi și articolul:  Tunelul ȚipalaVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Caracteristici

modificare

Se află localizat între Lipceni și Mateuți. Are o lungime de 165 m,[8] fiind săpat în stâncă în Defileul Mare al Ciornei.[5]

Referințe

modificare
  1. ^ a b c Bacal, Petru & Lozovanu, Dorin (coord.); Regiunea de Dezvoltare Centru. Aspecte geografice, socio-economice și ecologice; Dira-Ap; Chișinău; 2020; ISBN=978-9975-3236-5-9; p. 92; accesat la 28 ianuarie 2024
  2. ^ Dobreanschi, Vladimir; Revizia de primăvară cu comisia – 2017; Feroviarul Moldovei, Nr. 8-9 (5918-5919) 30 mai 2017; p. 3; accesat la 28 ianuarie 2024
  3. ^ a b Ionesc, Dumitru P.; Construirea căilor ferate în Basarabia; Revista Istorică, Serie nouă, Tomul 4, 1993, 9–10 septembrie–octombrie; ș p. 889; accesat la 27 ianuarie 2024
  4. ^ en ***; Passenger transportation generates losses of millions to Moldova’s Railways; IPN Press Agency, 28 december 2018; accesat la 28 ianuarie 2024
  5. ^ a b c d Ursul, Silvia; Defileul Mare al Ciornei; Revista Natura, Nr. 330 Decembrie 2020; accesat la 28 ianuarie 2024
  6. ^ Guvernământul Basarabiei; Basarabia dezrobită. Drepturi istorice, nelegiuiri bolșevice, înfăptuiri românești., Ediția a II-a; Institutul de arte grafice „Marvan” S.A.R.; iulie 1942; p. 128; accesat la 28 ianuarie 2024
  7. ^ Parlamentul Republicii Moldova; Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; Anexaă la Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1531-XII din 22 iunie 1993ș accesat la 28 ianuarie 1918
  8. ^ Cantemir, Lorin & Demian, Doru & Gavrilă, Ion & Volconovici, Augustin & Belu, Radu & Tcaciuc, Bogdan; Conexiunea feroviară transfrontalieră Chișinău – Iași – Europa; Lucrările Simpozionului „Cucuteni - 5000 Redivivus: Științe exacte și mai puțin exacte”, Ed. a 5-a, Chișinău 23-25 septembrie 2010; Chișinău; Moldova; p. 161; accesat la 28 ianuarie 2024

Vezi și

modificare