Tunelul Ryfylke
Tunelul Ryfylke (în norvegiană Ryfylketunnelen) este un tunel rutier submarin cu o lungime de 14,5 km, cu taxă din provincia norvegiană Rogaland. Ca parte a Riksvei 13, trece pe sub Horgefjord și pe sub insula Sør-Hidle și leagă insula Hundvåg din Stavanger cu Tau din comuna Strand.
Tunelul Ryfylke | |
Tunelul Ryfylke | |
Privire de ansamblu | |
---|---|
Nume oficial | Ryfylketunnelen |
Folosință | tunel rutier |
Drum | Riksvei 13 |
Localizare | comuna Rogaland, Vestlandet, Norvegia |
Coordonate centru | 59°02′31″N 5°50′28″E / 59.04194°N 5.84111°E |
Date administrative | |
Început lucrări | 2012 |
Deschis | 30 decembrie 2019 |
Operator | Statens vegvesen |
Vehicule pe zi | 7 006 (anul 2020) |
Indicatori tehnici | |
Lungime | 14,5 km (8.984,4 mi) |
Nr. de tuburi | 2 |
Număr de benzi | 2 pe tub |
Lățime | T8,5 m[1][2] |
Declivitate | 7 % [3] |
Cota minimă | 292 m sub NM |
Viteza maximă admisă | 80 km/h |
Poziționare | |
Denumire portal 1 | nord-est (Strand) |
Coordonate P1 | 59°2′20.8″N 5°55′55.7″E / 59.039111°N 5.932139°E |
Denumire portal 2 | sud-vest (Stavanger) |
Coordonate P2 | 59°0′14.7″N 5°44′22.2″E / 59.004083°N 5.739500°E |
Modifică date / text |
Detalii constructive
modificareTunelul Ryfylke face parte din proiectul Ryfast[4] și este cel mai lung tunel rutier subacvatic din lume, cu o lungime de 14,3 km la finalizarea proiectului Rogfast și la 292 m sub NM. în prezent, cel mai adânc tunel rutier din lume.[5][6] În 2019, a înlocuit tunelul norvegian Eiksund (287 sub NM), care a deținut acest record timp de unsprezece ani. Este de așteptat ca în 2033 să predea recordul tunelului Boknafjord (Proiectul Rogfast), care este în construcție la doar câțiva kilometri nord și va ajunge la 392 sub NM, care va fi cu peste 100 m mai adânc.
Construcția celor două tuburi ale tunelului a început în 2012, iar tunelul a fost deschis pe 30 decembrie 2019. Costul a fost de 8,1 miliarde KNO.[7]
Tunelul Ryfylke este considerat unul dintre cele mai sigure tuneluri din Norvegia, în principal datorită celor două tuburi. În cazul unui incendiu, oamenii pot scăpa în celălalt tub prin trecerile transversale la fiecare 250 m. Ventilația poate elimina și fumul din tunel în direcția de mers.[8]
Note
modificare- ^ Administrația Norvegiană a Drumurilor Publice are un standard pentru profilele de tunel în care acestea sunt notate cu un „T” urmat de un număr, unde numărul indică lățimea la nivelul drumului, de ex. T8.5 are un drum de 6,5 metri și un umăr de un metru pe fiecare parte.
- ^ „Tunnelprofiler”. www.vegvesen.no. Accesat în .
- ^ „Prosjektomtale Ryfast”. Statens vegvesen (în norvegiană bokmål). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ no Ryfast er åpnet, Statens vegvesen (în ro: Autoritatea de Stat pentru Autostrăzi)
- ^ no Ryfast Prosjektomtale, Statens vegvesen
- ^ no Nå er siste fjellrest sprengt vekk i verdens lengste undersjøiske veitunnel, TU.no Accesat în 17 noiembrie 2023
- ^ no Verdens lengste undersjøiske tunnel har åpnet, NRK
- ^ no Ove Njå (). „Er Ryfylketunnelen farlig?”. Stavanger Aftenblad. Accesat în .
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Materiale media legate de Tunelul Ryfylke la Wikimedia Commons