Tuone Udaina
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Krk, Primorje-Gorski Kotar, Croația Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani) Modificați la Wikidata
Krk, Primorje-Gorski Kotar, Croația Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte accidentală[*] (explosive device[*][[explosive device (device that relies on the exothermic reaction of an explosive material to provide a violent release of energy)|​]]) Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiepoștaș
sexton[*][[sexton (church or synagogue officer charged with the maintenance of the church buildings and/or the surrounding graveyard)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteLimba dalmată Modificați la Wikidata

Tuone Udaina (d. 10 iunie 1898; Antonio Udina în italiană) a fost ultimul vorbitor al limbii dalmate. A reprezentat principala sursă de documentare pentru Matteo Bartoli care a studiat dalmata și dialectul ei din insula Veglia (astăzi, Krk, Croația).

Dalmata nu era limba lui uzuală, ci o învățase ascultând discuțiile părinților săi. De asemenea, el nu mai utilizase această limbă de 20 de ani în momentul conversației cu Bartoli, era surd și știrb, și avea - din această cauză - dificultăți în pronunție.

În trecut lucrase ca bărbier și era numit Burbur („bărbier”, în dalmată) din această cauză.

A murit ucis de o bombă a unui anarhist la 10 iunie 1898, moment în care limba dalmată a dispărut. După alte surse, Tuone Udaina a murit în urma unei explozii accidentale în timpul construirii unui drum în insula Veglia și odată cu el s-a stins și limba dalmată.[1]

Ultimul locutor al vegliotei

modificare
Text în dialectul vegliot al limbii dalmate
„Yu yay foyt a skol day tšink yayn e dapú yu vay stat a skol tra yayn; yu yay studyút fenta i vapto yayn, yu yay studyút. E dapú el mi twota si o amalwòt e yu dzay dal su patrawn, monsin'awr véskovi. Dekaja el mi twota: « Yu non lo potaja lasúr a skol, perké ju non potaya kaminúr ple. Yu avás kwatri pire: ke-l dzay fure a menurle al dizmún e a la sar levurle a kworsa.”
—M. Bartoli, Das Dalmatische, Viena, 1906[2]

Traducere în limba română a textului vegliot

„Am fost la școală de la vârsta de cinci ani și apoi am rămas trei ani la școală. Am studiat până la opt ani, am studiat. Și apoi tatăl meu a căzut bolnav și a mers la patronul său, domnul episcop. Tatăl meu spuse: «Nu pot să-l las la școală pentru că nu mai pot să merg. Am patru oi: să meargă să le pască afară dimineața și să le mâne, seara, acasă.»”
  1. ^ en Paul D. Blanc (). University of California Press, ed. How everyday products make people sick: toxins at home and in the workplace. Berkeley. ISBN 978-0-520-24881-6.  Parametru necunoscut |online= ignorat (posibil, |url=?) (ajutor); Parametru necunoscut |passage= ignorat (posibil, |pages=?) (ajutor); Parametru necunoscut |Access-date= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)
  2. ^ Citat de Eugeen Roegiest, profesor la Universitatea din Gand : Vers les sources des langues romanes: un itinéraire linguistique à travers la Romania, Éditions Acco.